Analizarea unui grup de hadisuri

Article Index

13. Neajunsurile limbii şi inocenţa

Într-un alt hadis relatat de İmamul Buhari în lucrarea sa "Salih", Mesagerul lui Allah porunceşte: "Cine îşi dă cuvântul şi garantează pentru gura sa şi locul dintre picioare, şi eu voi fi garantul lui pentru rai."[29]

Cel care face aceste afirmaţii este Mesagerul lui Allah. Ei ştie cel mai bine pe cine garantează. Dacă spune că va fi garantul pentru rai, cu siguranţă aşa va fi. Despre Osman b. Maz'un, un companion căruia Mesagerul lui Allah îi zicea frate, una dintre soţii spunea la moartea acestuia: "Ai plecat devenind pasărea raiului." La aceste cuvinte, Mesagerul lui Allah a replicat: "Eu, care sunt Mesage-rul lui Allah nu ştiu, tu de unde poţi să ştii că el este acum demn de rai?"[30]

Deci, aceluia care îşi dă cuvântul că va fi stăpân pe gura sa şi locul dintre picioare, Mesagerul lui Allah îi promite raiul. Cu siguranţă că face această promi-siune bazându-se pe ceea ce a făcut cunoscut Cel Drept în legătură cu acest su-biect. De altfel, El niciodată nu L-a făcut pe Cel Drept să vorbească conform do-rinţei Sale. Tot ce spune El este drept şi adevărat şi promisiunile Lui se vor adeveri într-o zi.

Dacă tu vei putea trăi cinstit, stăpânindu-ţi limba şi apărându-ţi locul dintre picioare, eu afirm că, atunci când paznicii iadului se vor pregăti să te ducă în iad, tu vei putea striga cu toată puterea ta că Mesagerul lui Allah este chezaşul tău. La chemarea ta, Măreţul Muhammed Mustafa (s.a.s) îţi va veni în ajutor.

Graiul este o binefacere

În fond, gura omului (în sens de grai) înlesneşte comunicarea, fiind un organ foarte important, a cărui valoare şi importanţă nu se pot măsura. Dar, dacă acest organ sfânt este folosit în scopuri murdare, atunci el devine un instrument periculos, care poate duce omul spre dezastru şi nenorocire. Gura este organul cu care omul pomeneşte pe Cel Drept şi-L binecuvântează. Tot cu ajutorul gurii se fac cunoscute poruncile şi cele interzise de şaria.

Omul citeşte cu voce tare cartea universului şi Coranul, care este transpu-nerea acestuia, le povesteşte altora versetele şi poruncile de acolo tot cu ajutorul gurii. Uneori, prin explicaţii şi prin mijlocirea comunicării, îl face credincios pe omul necredincios, ajungând astfel să facă o faptă mai bună decât răsăritul şi apusul soarelui…şi omul, prin gura sa, ajunge la cauzalitatea faptelor sale şi-şi înalţă tronul pe culmile seriozităţii.

Gura poate pregăti şi nenorocirea omului. Prin intermediul ei, se ajunge la blasfemie. Cei care aduc injurii lui Allah şi renumitului şi marelui său Profet, cu ajutorul gurii fac acest păcat dezgustător. To cu ajutorul gurii se spun minciuni, calomnii, bârfe, iar omul cade în capcana propriilor minciuni.

Iată, Mesagerul lui Allah spune doar un cuvânt şi atrage atenţia asupra unui organ…Iată în acest cuvânt încap sute de adevăruri nespuse, dar toate neajunsurile semnalate de noi, acolo sunt tăinuite. "Folosiţi gura acolo unde trebuie, ca şi eu să vă promit raiul." , zice Mesagerul lui Allah. Dar adaugă: "Asta nu înseamnă că trebuie să vă închideţi gura şi să staţi într-un colţ."

Bunăcuviinţa în vorbire

Mesagerul lui Allah nu ponunţă numele organului tainic…în locul lui folo-seşte expresia "locul dintre picioare". Aceasta este o manifestare a unei supreme bunăcuviinţe. În cazul unor lucruri evidente, naturale, foloseşte expresii specifice Lui, care au semnificaţii adânci de bunăcuviinţă. Această formă de exprimare ne face pe noi să privim un lucru neplăcut ca pe ceva plăcut. De altfel, El, prin ca-racterul, morala, natura Sa, era un om programat pentru frumos.

Iată că, un organ care părea ruşinos de menţionat, este numit prin sugera-re de câtre Mesagerul lui Allah, "locul dintre picioare". Nu pot să spun decât "Cel care corespunde frumuseţii, desigur că este frumos."

Între picioare

Locul dintre picioare este foarte important. Fructul oprit a cauzat alunga-rea Măritului Adam (Âdem) din rai. Nu voi comenta în amănunt acest caz, pentru că nu constituie subiectul discuţiei noastre, ci mă voi rezuma doar a-l aminti. Dar, în ceea ce priveşte locul dintre picioare, voi face un scurt comentariu.

Aşa cum continuitatea generaţiilor se realizează pe această cale, tot aşa adulterul şi prostituţia distrug această continuitate tot pe această cale. Deoarece, faptele ilegale comise în această direcţie amestecă neamurile şi rasele şi din această cauză se destramă tot sistemul juridic de apărare a specificităţii.

Cine este tatăl cui? Cui îi va reveni moştenirea? De la cine vor cere oame-nii ceea ce li se cuvine? Cum va fi ocrotită familia, cum va rezista naţiunea? Toate aceste întrebări şi altele asemănătoare sunt legate numai de cinstea locu-lui dintre picioare.

Oamenii cinstiţi şi societăţile formate din aceşti oameni îşi apără structura interioară până în ziua de apoi, iar indivizii şi naţiunile care se afundă în adulter şi prostituţie, nu-şi pot asigura continuitatea nici pentru o generaţie.

Într-adevăr, ca în orice problemă, şi aici aria permisivităţii este largă. De-loc nu este necesar să înfăptuim lucruri interzise. Acea dorinţă prezentă în om poate fi satisfăcută într-un mod frumos pe calea permisivităţii. De aceea, Mesa-gerul lui Allah porunceşte: "Însuraţi-vă, înmulţiţi-vă! Deoarece, eu mă mândresc faţă de celelelte comunităţi cu numărul vostru."[31]

Într-adevăr, Mesagerul lui Allah se va mândri faţă de alţii cu mulţimea dreptcredincioşilor Săi. Ei vor fi atât de mulţi încât, vor lăsa în umbră pe alţii. Iată că, înmulţirea dreptcredincioşilor depinde de locul dintre picioare. La acest rezul-tat se ajunge numai pe această cale. Doar cei care nu au o linie de rudenie şi cei care sunt în afara liniei de rudenie ajung să supravieţuiască.

Căutarea de către om a căii permise, îl duce la binefaceri indispensabile. Atunci când Mesagerul lui Allah a explicat în mod clar această problemă, compa-nionii l-au întrebat cu mirare cum va fi posibil acest lucru. Iar Mesagerul lui Allah a dat următorul răspuns: "Dacă nu era pe calea permisă, nu era ceva interzis?"[32] Părăsirea a ceea ce este nepermis, este necesară. Dacă este aşa, iniţierea unui lucru aduce omului binefacerile necesare. Gândiţi-vă că, acest subiect care îi face pe oameni să se ruşineze, este chiar calea aparıţiei profeţilor. Dacă Mări-tului Adam nu i se dădea un astfel de simţământ, oare cum ar fi venit pe lume mândria universului, Măreţul Muhammed (s.a.s)? Deci, scopul principal al fructu-lui oprit era aducerea pe lume a Domnului nostru…

Următoarele cuvinte le-am ascultat la un vorbitor înflăcărat: "Dacă Măritul Adam, prin luarea fructului oprit, ar fi făcut legătura cu venirea pe lume a Măritu-lui Muhammed (s.a.s), nu numai ar fi întins mâna la acel pom, ci ar fi mâncat po-mul cu rădăcini cu tot."

Verticalitatea sfinţeniei

Acum aş dori să vă atrag atenţia asupra unei chestiuni importante. Mesa-gerul lui Allah promitea raiul celor care îşi vor respecta cuvântul cu privire la gură şi locul dintre picioare. Sunt cunoscute chemările la rugăciune care vestesc raiul. Mai sunt şi oameni care pot fi favorizaţi datorită poziţiei pe care o au şi care au reuşit să-şi atingă ţelul. În cazul de faţă, atingerea scopului este legată de defi-cultatea apărării gurii şi a locului dintre picioare. Deoarece, într-un timp în care senzualitatea a cuprins tot corpul, sufletul este răvăşit, voinţa slăbită se deschide tuturor fărădelegilor, omul, din respect şi consideraţie pentru Cel Drept, trebuie să-şi frâneze pornirile. Acest lucru este foarte important, deoarece îl înalţă pe om, îl duce spre o sfinţenie verticală. Desigur că, un astfel de om, aflându-se sub ocrotirea Mesagerului lui Allah, poate să zboare spre rai.

Da, afirm cu insistenţă faptul că, cel care poate să-şi înfrâneze pornirile egoiste, cel care îşi disciplinează aceste porniri, cel care se opune cu răbdare la tot felul de fărădelegi la care este ispitit, îşi găseşte timp şi pentru alţii cu astfel de porniri, atingând acea ştiinţă a comportării, care pentru alţii ar fi necesitat ani buni. El poate să obţină într-o clipă mai multe binefaceri faţă de cei care fac namaz nopţi întregi. Obţine binefaceri şi fiind vertical, atinge punctul sfinţeniei.

În urma acestor afirmaţii să nu se creadă că tratăm cu uşurinţă namaz-ul şi postul neîndeplinite la timp (nafile namaz, nafile oruç). Namaz-ul şi postul reprezintă un prilej important de apropiere faţă de Allah şi aşa va fi întotdeauna.

Aici, noi am dorit doar să amintim o altă împrejurare în care omul atinge desăvârşirea deplină.

Să cerem de la Cel Drept puterea a cinci-zece oameni şi să ne înzestreze cu însuşirile înălţării până la "punctul cel mai înalt al desavârşirii morale" (evc-i kemâlât-ı insâniye). Dar să ne şi apere de tot felul de abuzuri. Este foarte impor-tant ca omul să-şi apere verticalitatea, într-o vreme deschisă primejdiilor, având o fire deschisă primejdiilor.

Da, după cum avertizează expresia: "Veţi fi recompensaţi pentru privaţiuni.", poate fi subiect de discuţie şi chiar superioritate în măsura posibilităţii chinului îndurat şi a pericolului. Veţi fi răsplătiţi cu atât, cu cât veţi face lucruri bune, evitânt pericolele şi vă veţi lua noi obligaţii în faţa ispitelor.

Să aprofundăm puţin:

Spre exemplu, Allah a pus în trăsăturile voastre materii nocive precum: mânia, furia, ranchiuna, duşmânia, dezgustul, aversiunea şi voluptatea…Dar, niciodată, nici una dintre ele nu v-au dominat. Dimpotrivă, voi, prin voinţă aţi reu-şit să vă înălţaţi în punctul cel mai înalt al desăvârşirii voastre morale…Voi aţi în-deplinit obligaţiile şi îndatoririle, aţi supravegheat starea inimii şi sufletului, v-aţi străduit să vă apăraţi divinitatea fără să vă alăturaţi frumuseţii atrăgătoare a căii ce duce în iad şi, îndurând dificultăţile ajungerii în rai. Şi deodată v-aţi dat seama că împărţiţi aceeaşi atmosferă cu profeţii, cu cei drepţi, cu martirii.

Cred că această taină se află şi în spatele privirii de o mare frumuseţe a Măritului Muhammed Mustafa (s.a.s), privire aruncată asupra dreptcredincioşilor săi la sfârşitul lumii, în momentul reînvierii lor.

Oamenii care, în ciuda faptului că piaţa îi atrage, îşi apără avuţia şi rezistă strângând din dinţi, pot fi consideraţi că fac parte din suita companionilor. Com-panionii sunt prietenii, fraţii Mesagerului lui Allah. Deoarece, El, încă în perioada în care a trăit, şi-a dovedit entuziasmul pentru oamenii care vor veni după secole, spunând "Pace asupra fraţilor mei!"[33]

Da, Mesagerul lui Allah a spus oamenilor de-alungul secolelor şi mai ales oamenilor acestui secol: "Cine îşi dă cuvântul că îşi va apăra gura şi locul dintre picioare, aceluia eu voi fi chezaş pentru rai." Aceste cuvinte sunt adresate acelor oameni care au dorinţa extraordinar de puternică de a ajunge în rai şi sunt învă-luiţi de ardoarea ajungerii la Allah şi la Mesagerul Lui. Ei vor acţiona potrivit cuvintelor pline de veşti bune venite din partea Mesagerului lui Allah.

Iată că, Mesagerul lui Allah arată calea ce duce în rai într-o expunere foarte concentrată şi descrie tabloul ideal al individului şi societăţii, într-un mod sintetic. Să cuprinzi într-o expresie atât de sintetică o realitate atât de vastă, nu este dovada că El este stăpânul unei "Măreţe Raţiuni"? Da, numai El este Sulta-nul Cuvântului, iar cuvintele Lui însumează "Totalitatea cuvintelor".

[29] Buhârî, Rikak, 23
[30] Buhârî, Cenaiz, 3; Müsned, 6 / 436
[31] Münâvî, Feyzü'l-Kadir, 3 / 269; Kenzu'l-Ummâl, 16 / 276
[32] Müslim, Zekat, 53; Müsned, 5 / 167, 168
[33] Müslim, Tahare, 39; Nesai, Tahare, 110; İbn Mace, Zühd, 36
  • Creat la .
Copyright © 2021 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.