Metodologia lui Fethullah Gülen de interpretare a Coranului

Această lucrare va interpreta modul în care Fethullah Gülen percepe și descrie Coranul, ce metodologie utilizează și va oferi exemple ale interpretării sale care afirmă locul său între științele coranice. Trebuie să menționez dinainte că interpretarea lui Gülen surprinde linii paralele cu cele ale interpreților timpurii ai Coranului. Cu toate acestea, trebuie să scoatem în evidență și că diferă de ele, mai ales în privința explicării problemelor lumii actuale în lumina versetelor Coranice și aduce în față noi dimensiuni și idei autentice. Această examinare urmărește diferențele în ceea ce privește metoda și stilul pe care Gülen întâi le-a îmbunătățit, apoi aplicat atunci când a interpretat Coranul în calitatea sa de gânditor. De fapt, scopul acestui eseu este să dezvolte acest argument.

În acest eseu, vor fi examinate viziunile lui Fethullah Gülen asupra interpretării Coranului, prin prisma lucrărilor sale publicate. Trebuie să menționăm faptul că, din moment ce toate lucrările publicate ale lui Gülen sunt alcătuite din articolele sale publicate în reviste și din discursurile sale, este greu să stabilim exact punctul său de vedere referitor la o anumită chestiune. Astfel, acestui eseu îi va lipsi o parte. Cu toate acestea, printre cele aproximativ 70 de lucrări publicate ale sale, una dintre ele are ca subiect exact metodologia Coranului: Fatiha Uzerine Mulahazalar. Această carte va fi punctul nostru de plecare. Lucrarea sa, Kurandan Idrake Yansiyanlar, include de asemenea informații prețioase despre interpretare. Din moment ce ne focalizăm asupra metodologiei sale, Fatiha Uzerine Mulahazalar conține cu mult mai multă informație importantă. Totuși, ne vom folosi și de alte lucrări legate de subiect.

Este adevărat că Fatiha Uzerine Mulahazalar este singura lucrare a lui Gülen dedicată interpretării surelor. La începutul acestei cărți, Coranul, definiția sa, ideea de Coran ca miracol, precum și interpretarea versetelor care sunt legate de dezvoltarea științifică sunt analizate în detaliu. Înainte de a trece la sura Fatiha, este explicat Euzu Besmele în 50 de pagini, alături de câteva idei noi și autentice care nu există în cărțile de interpretare clasică. În cele din urmă, apare în peisaj sura Fatiha. Explicarea și interpretarea sa asupra surei Fatiha, una dintre cele mai scurte sure din Coran, în termenii relației dintre versete și sure reprezinte rezultate ale abordării sale asupra Coranului. Există, de asemenea, și informații referitoare la topică ce provin de la ordinele fikih. Această informație este clară, dar autentică.

Descierea și definirea Coranului

Haideți să vedem cu Gülen descrie și definește Coranul:

„Coranul este o traducere a universului sub forma unei cărți. Da, universul este o carte. Cititorul trebuie să citească această carte care este bine organizată, cu toate versetele și paginile sale. Cititorul este omul, iar interpretarea acestei cărți este Coranul. Dumnezeu a trimis Coranul ca pe o traducere a universului pentru oameni, care nu pot înțelege înțelesul profund și viziunea măreață a Universului. Acest înțeles nu poate fi ușor înțeles doar prin analiza vizuală a paginilor mari și ale fazelor Universului; în schimb, putem să îl găsim doar aruncând o privire în Coran, Cartea Miraculoasă. Aceasta este o favoare pentru întreaga umanitate. Dumnezeu este cel care face cartea unversului să vorbească. Din moment ce gândurile altora asupra Universului ar putea fi greșite, același lucru se întâmplă și cu oamenii. Universul este universul lui Dumnezeu, Coranul este discursul lui Dumnezeu, iar oamenii sunt supușii lui Dumnezeu. Dumnezeu este cel care stabilește interrelaționarea dintre aceste trei elemente.”¹

Se poate ușor observa că viziunea lui Gülen asupra Coranului este mai degrabă vividă și relaționată cu viața. În loc să descrie numai Coranul, el încearcă să demonstreze interrelaționarea dintre umanitate, Univers și Dumnezeu.² Așa cum poate fi înțeles din această definiție, interpretarea sa asupra Coranului se bazează pe aceste trei aspecte, diferențiindu-se, în acest mod de interpreții timpurii ai Coranului. El face trimitere la interpretarea din dicționar, însă rar. Modul în care el interpretează versetele este o reflecție a co-utilizării acestor trei principii. Gülen se focalizează asupra necesității interpretării centrate pe ființa umană, din cauza existenței unei nevoi disperate pentru interpretarea Coranului.³

Gülen ia aceste trei principii ca pe un punct de pornire în evaluarea istoriei și a epocii noastre. Conform lui, au existat multe dezastre individuale și colective arunci când Coranul, Universul și oamenii s-au separat unul de celălalt, în timp ce pacea și liniștea au dominat atunci când cele trei au fost într-o relație strânsă.⁴ El spune despre această relație, în termeni științifici că: „Științele care au evitat să se târască încearcă să stea în picioare. În viitor, cu ajutorul îmbunătățirilor, se va realiza o apropiere mare de adevărurile Coranului, iar faptele științifice își vor găsi locul în Coran și vor rămâne ca fiind adevăruri. Astăzi, galaxiile îndepărtate despre care tot vorbim pot fi departe de adevăr. Însă, atunci când vom ajunge mai aproape de ele, informația și cuvintele pe care le avem despre ele vor fi mai la îndemâna noastră, mai aproape de adevăr și vor râmane așa pentru totdeauna. Astfel, atunci când științele se vor apropia mai mult de fapte și de Coran, vor ieși la iveală adevăruri eterne, iar Coranul va reprezenta adevăratul purtător de cuvânt. În acel moment, omenirea nu va mai vorbi de teorii, ci de adevăruri, iar acestea vor fi versete ale creației. Atunci, Coranul, omul și Universul, care par a se întrepta în trei direcții diferite, fără să știe unul de celălalt, vor observa că vorbesc despre aceleași adevăruri și se vor striga pe nume. Da, în acea zi, cel care înțelege universul va înșelege lumea, iar cel care înțelege Coranul va primi Viața de Apoi, iar cel care le va înțelege pe amandouă, va primi atât lumea, cât și Viața de Apoi”.⁵

Un alt punct cu o valoare capitală pentru perceperea și interpretarea Coranului, conform viziunii lui Gülen este coexistența inimii și a sufletului. Conform lui Gülen, singura cale de acces la lumea magică a Coranului este unirea inimii cu sufletul pentru interpretarea Coranului. Astfel, el insistă asupra importanței interpretării psihologice a Coranului, mai ales pentru că aceasta nu a fost făcută până acum. Deși există un interpret contemporan, Seyyid Kutub, care are o analiză psihologică în interpretarea sa, Gülen crede că nu există nicio interpretare psihologică a Coranului al-Kerim deplină.⁶

Stilul și metodologia sa

Metodologia lui Gülen este clară și simplă. Conform științei interpretării, există anumite reguli referitoare la înțelegerea și interpretarea Coranului. Gülen reduce numărul mare al acestora la unul minim. Mai dintâi de toate, el postulează faptul că cel care interpretează Coranul trebuie să îi știe limba, adică araba. În al doilea rând, acesta trebuie să citească Coranul în mod constant, întrucât așa îl poate cunoaște pe Profetul Muhammad, precum și științele Esbab-I Nuzul și Usul-u Tefsir.

Conform lui Gülen, indiferent de perioada de timp în care ne aflăm, interpretul face cea mai mare greșeală dacă el sau ea spune că „înțelesul acestul verset” este acesta, fără să țină cont de dezvoltarea constantă a științelor. Așadar, este mai bine să interpretăm versetele în modul următor: „poate însemna asta sau asta”.⁷

Există două aspecte importante ale înțelegerii pe care Gülen o are asupra Coranului și ale metodologiei sale. Unul dintre ele este: „Totul, indiferent dacă este ud sau uscat există în Coran al-Kerim”, iar celălalt este: „menținerea unui echilibru în explicarea tuturor lucrurilor prin versetele Coranului.⁸

În lumina acestor două principii, putem lista caracteristicile interpretării lui Gülen a Coranului în patru mari categorii.

1. Coranul ca miracol și exprimarea multor lucruri în puține cuvinte prin Coran.
2. Contextualitatea versetelor
3. Interrelaționarea între științele moderne și versetele coranice
4. Viziuni noi și autentice în interpretarea Coranului

În cele ce urmează, le vom lua pe rând.

1. Coranul ca miracol și exprimarea multor lucruri în puține cuvinte prin Coran.

Gülen se focalizează asupra aspectului miraculos al Coranului și examinează acest lucru din diferite perspective. În articolul le care le scrie și discursurile pe care le susține referitoare la Coran, el scoate în evidență faptul că acesta nu seamană cu nicio carte în termeni de limbaj și mod de exprimare. Mai mult decât atât, el postulează faptul că Coranul este unic și în termeni de stil, înțeles și conținut.

Există o serie de diferențe între modul de exprimare al Coranului și cel al Profetului Muhammad.

Poezia a ocupat o poziție centrală în modul de viață și în perioada în care Coranul a fost revelat. Totuși, expresiile mistice și magice ale Coranului nu sună, nici ca poemele, nici ca sonetele timpului. Cu toate acestea, a uimit pe toată lumea cu originalitatea sa poetică.

Nu cred că există altă carte pe care să o citești pe nerăsuflate, fără să te plictisească, în afara Coranului. Coranul este citit și răscitit, fie în rugi, fie în alte circumstanțe. Cert e că nimeni nu se plictisește de el.

Nu a existat niciodată o carte care să poată fi înțeleasă de oameni de toate vârstele și de toate statutele, fie ei ignoranți sau educați, fizicieni sau păstori. Coranul este cartea care dovedește acest lucru.

Unicitatea Coranului este evidentă atunci când explică umanitatea în toate aspectele sale, materiale sau spirituale, aducând soluții tuturor problemelor sociale, economice, politice sau guvernamentale, inclusiv principiilor conform cărora poate fi atinsă fericirea în Viața de Apoi, precum și în această lume, precum și satisfacerea atât a minții, cât și a sufletului.

Coranul folosește expresii exacte ale Genezei și ale vieții de apoi, ale creării omului și ale vieții sale viitoare. Acesta este un „semn al faptului că lumea nu este lucrarea omului”.

Coranul stabilește principii pentru toate aspectele vieții în termeni de societate, economie, psihologie, politică, armată, medicină, fizică și biologie, postulează adevărurile de bază ale acestor aspecte, povestește trecutul și prevestește viitorul.

Exprimările Coranului referitoare la creație, acordarea vieții și luare ei sunt extraordinare. Cele referitoare la viață sunt în mod special puternice. Ce fel de scriitor amenință sau se lasă amenințat de altul pentru altcineva?

Se spune în Coran că Profetul Muhammad (Pacea fie asupra lui) este iliterat și nu a citit niciodată o carte, ca să nu mai spunem că nu a scris niciodată o carte⁹ și că nu știe nimic despre evenimentele din trecut.¹⁰

Fiecare scriitor își produce cartea sa în cel mai bun moment al său, un moment de extremă concentrare și menționează evenimentele care îl fac trist sau fericit. Cu toate acestea, nu există în Coran nicio mențiune a Hadija, care a împărtășit durerea Profetului Muhammad sau despre moartea lui Ebu Talib. Nu există nicio mențiune a boicotului îndreptat împotriva clanului Hashimiș sau a asasinării unchiului Profetului, Hamza.¹¹

Iată două aspecte ale interpretării lui Gülen care arată frumusețea Coranului, aspecte care ne vor ajuta să înțelegem mai bine.

Examplul 1:

Al 53-lea verset al Sueri Fussilet se află printre versetele pe care el le folosește pentru a arăta frumusețea exprimării Coranului: „În curând, le vor arăta lor semnele noastre, atât în regiunile lor, cât și în propriile lor suflete, până când vor înțelege că acesta este Adevărul. Nu este de ajuns că Domnul veghează asupra tuturor lucrurilor?”

El postulează că, în interpretarea acestui verset: „Este sigur că, atunci când vor fi înțelese faptele științifice ascunse în Univers de către Dumnezeu și vor fi atinse culmile cunoașterii, Coranul va fi și mai tânăr și reîmprospătat, va oferi mai multă apă, căldură și lumină și își va distibui lumina către mințile și inimile oamenilor. Cine știe ce adevăruri și necunoscute le vor fi revelate oamenilor!”

„În curând, le vom arăta semnele noastre , atât în regiunile lor, cât și în propriile lor suflete, până când vor înțelege că acesta este Adevărul. Nu este de ajuns că Domnul veghează asupra tuturor lucrurilor?” (Fussilet 41/53). Da, în versetul din arabă sunt folosite cuvinte precum „senuri” pentru a le spune Însoțitorilor: „Nu știți multe despre versetele noastre, dar vă vom arăta mai târziu” și „hum” pentru „nu voi, ci alții, în viitor” și „yetebeyyene” pentru „poate să nu fie curând, însă, cu ajutorul cercetărilor care sunt făcute una după alta, va deveni clar că Coranul este Adevărul”.¹²

Examplul 2:

„De voiește Allah sã cãlãuzeascã pe cineva, atunci îi deschide pieptul pentru islam, iar dacã voiește sã ducã pe cineva la rãtãcire, atunci îi face pieptul îngust.¹³

Ce fel de pedeapsă primește un necredincios? Coranul spune, după cum urmează: „îi face pieptul îngust”.

Există o similitudine în acest verset. Este necesar ca cel căruia îi semeni să fie mai clar decât cel care îi seamănă. Atunci când vorbim despre claritatea vremii, acest aspect are o relevanță pentru interlocutor atunci când spunem, de exemplu, că „zici că este atmosfera lui Marte”. Putem spune ceva interlocutorului nostru utilizând fapte pe care le-am experimentat sau cunoscut înainte.

Aici, Coranul se aseamănă cu pieptul care s-a inchis pentru ceva și vedem modul în care el utilizează un fapt științific.

Coranul scoate în evidență trei aspecte:

Întâi, este folosit cuvântul „cer”.

În al doilea rând, este o caracteristică a cuvântului „yessead” care înseamnă „problemă”.

În al treilea rând, versetul în sine conține pieptul care se închide atunci când se duce în sus, spre cer.

Nu există nicio persoană care să fi știut că, pe măsură ce înaintăm spre cer, cantitatea de oxigen este din ce în ce mai redusă, înainte de secolul al XIV-lea. Acest lucru a putut fi cunoscut cu certitudine abia în secolul al XX-lea, cu ajutorul facilităților tehnice și experimentelor precum trimiterea baloanelor și a avioanelor în cer.

Coranul al-Kerim ne spune faptul că aceste fenomen apare printr-o analogie cu peiptul unui necredincios.

În acest aspect, Coranul oferă prioritate sufocării oamenilor de astăzi și face apel la noi. Din cauză că acesta este un fapt pe care doar o persoană a secolului al XXI-lea îl poate înțelege, înseamnă că piepul închis este precum piedica pe care cel care merge sus, în cer, o întâlnește în cale.¹⁴

2. Context

Contextul presupune utilizarea cuvintelor din text în relație cu alte părți ale propoziției. Toate surele și versetele sunt strâns legate între ele. Coranul a fost trimis o singura dată și are un singur scop.¹⁵ Așadar, aceste aspecte trebuie luate în considerare atunci când îl analizăm. În Coran, un aspect este analizat din mai multe puncte de vedere. Același aspect este analizat din perspective diferite și locuri diferite.

O sură se termină așa cum începe. Coranul vrea ca cititorul să vadă această împlinire în stilul său. Așadar, contextul este o ramură a științei care face dovada acestei unități în versete și în sure.¹⁶ Prin urmare, Gülen postulează că „Coranul ar trebui să fie studiat de la început la sfârșit și să fie privit ca pe un întreg. Nu poate fi înțeles dintr-un vers luat aleatoriu dintr-un loc sau altul.”¹⁷

Conform lui Gülen, Coranul prezintă o imensă interrelaționare între versete și sure.¹⁸ El scoate în evidență modul în care aceasta se schimbă din loc în loc, în funcție de importanța faptului prezentat. El acordă o mare importanță acestui aspect, luându-l în considerare atunci când interpretează sura Fatiha.¹⁹ Ceea ce face el este să lege un verset de cel de dinainte și cel care îl urmează. Cu alte cuvinte, o sură are un context propriu. Pentru a cunoaște înțelesul Coranului al-Kerim, Gülen propune ca o primă fază înțelegerea înțelesului cuvintelor, subînțelesurilor lor, aspectelor legate de ele și aspectele pe care le arată. El postulează faptul că atunci când ajungem să le cunoaștem, fiecare verset din Coran începe să capete sens pentru cititor, începe să se lumineze pentru o constelație sau stea de pe cer. El expune acest aspect și într-o altă instanță. „De exemplu, dacă îl întâlnești și îl incluzi pe Profetul Muhammad în lista de profeți antici în paginile Coranului nu poți beneficia prea mult de asta. Ceea ce trebuie făcut este să îl aducem în era noastră și să îl simțim ca făcând parte din rândul nostru. Da, atunci când interpretăm Coranul trebuie să avem în minte că fiecare cuvânt se aplică atât propriei persoane, cât și epocii noastre și că trebuie să eliminăm înstrăinarea dintre noi și Coran, provocând, în acest mod, mari valuri. Da, atunci când citim Coranul trebuie să facem legătura între timpul nostru și timpul în care evenimentele descrise acolo au avut loc, altfel nu îi putem înțelege înțelesul ascuns. După cum îl văd eu, metodologia sa referitoare la context are o abordare diferită față de ce se află în cuprinsul versetelor, dar și față de legarea trecutului de viitor.”²⁰

3. Viziunea sa asupra interpretării științifice

Interpretarea științifică a Coranului nu înseamnă altceva decât faptul că acesta acoperă toate științele. Asta înseamnă că el conține nu numai subiecte religioase, dar și subiecte legate de fizică, chimie, astronomie, biologie și medicină.²¹

Este adevărat, această abordare pare mai degrabă contemporană. Deși au existat interpreți care au tins să explice anumite aspecte științifice ale versetelor pentru a demonstra cât de mult sunt prezente științele în ele, această abordare a cunoscut un avânt în secolul al XX-lea, datorită sprijinului științei și al tehnologiei.

Existența unei cantități importante de informație în legea canonică, în Coran, sufism, istorie, precum și medicină, astronomie, geologie, fizică sau informație psihologică a condus pe mulți oameni de știință la demararea studiului și interpretării Coranului.

Este de la sine înțeles că interpretarea științifică a avut parte și de multe critici. În acest context, cei care sunt adepții interpretării științifice a Coranului tind câteodată să vadă Coranul precum principala sursă a tot ceea ce există, în timp ce cei care nu sunt de acord cu ea tind să elimine toate dovezile științifice din Coran, chiar și pe cele care sunt încă de la prima vedere rezonabile și echilibrate. Gülen se află undeva la mijlocul celor două tabere. El vede atât separarea științei de Coran și de religie, cât și în catalogarea Coranului ca fiind o carte de fizică, chimie, medicină, matematică și astronomie ca pe două moduri de exagerare vizibilă. Referitor la acest lucru, el spune:

„În Coran poți să găsești totul; însă atât cât ar trebui să fie. Care este cel mai important aspect? Unicitatea lui Dumnezeu, Preoția, Învierea, a fi un slujitor al lui Dumnezeu, pentru câștigarea fericirii depline și pentru salvarea de tortură. Mai mult decât atât, în Coran sunt menționate câteva îmbunătățiri tehnologice care vor apărea în anumite perioade de timp.

Poți găsi totul în Coran, însă nu oricine poate găsi orice în el. Însă există semne și indicii pe care experții le pot găsi prin studiu, analiză și inspirație.

Poți găsi totul în Coran, însă nimic nu se află acolo doar de dragul propriu, ci pentru slăvirea gloriei lui Dumnezeu.

Deși Coranul nu este o carte de fizică, astronomie sau medicină, aceste domenii, precum și cele legate de ele își vor găsi locurile în Coran cu ajutorul sprijinului tehnic, câteodată sub formă de semne, câteodată sub formă de formule.”²²

Răspunsul pe care Gülen îl dă celor care întreabă de ce Coranul nu menționează îmbunătățiri științifice în detaliu este „științele se aseamănă oamenilor, în sensul că sunt martorele unor etape precum nașterea, copilăria, adolescența și maturitatea. Care este perioada pe care ne așteptăm să o menționeze Coranul?”²³

Gülen oferă un răspuns celor care nu sunt de aceeași părere. El spune că cei care nu văd nicio necesitate în menționarea în Coran a unor științe precum fizica, chimia și medicina nu sunt suficient de atenți, întrucât Coranul menționează totul, în funcție de valoarea și înțelesul chestiunii în cauză: „Coranul prezintă subiecte de interes pentru toate vârstele, educațiile și statutele, ca pe niște compromisuri digestive, atingând faptele științifice și utilizând metafore, epitete și personificări, fără a exagera”.²⁴

Soluția pentru interpretarea științifică

Acest tip de interpretare, foarte populară la începutul secolului al XX-lea încețoșează mințile musulmanilor. Prin urmare, Gülen propune o soluție care să împace ambele poziții. El găsește un punct comun: „păstrarea echilibrului în interpretarea faptelor științifice din versetele coranice.”²⁵

Conform lui Gülen, declarațiile universale ale Coranului ar trebui examinate în lumina unei schimbări continue și a unei îmbunătățiri constante a științelor, după cum urmează:

1. Trebuie să luăm în considerare contribuția pe care faptele științifice le-au avut pentru Coran și nu cea pe care Coranul a avut-o pentru faptele științifice.
2. Trebuie să căutăm ce îmbunătățiri au avut loc ca urmare a interpretării Coranului
3. Trebuie să acordăm Coranului rolul de oglindă în fața interpretării științifice.²⁶
4. Interpretul Coranului trebuie să aibă o perspectivă obiectivă largă.²⁷

Gülen nu este de acord cu explicarea chestiunilor islamice referitoare la superioritatea impresionantă a științei și tehnicii. Criticii interpretării științifice o văd ca pe o slăbiciune și ca pe utilizare a Coranului ca pe un element artificial pentru epoca lor. Gülen spune că: „Cititorii lucrărilor care au fost scrise în lumina științei și culturii epocii respective au fost extrem de neîncrezători la adresa lor, în special la adresa celor care au examinat anumite teorii și au încercat cu adevărat să le aplice Coranului și care nu au făcut altceva decât să distrugă și să umilească Coranul.”²⁸

Gülen acceptă punctele de vedere ale criticilor, însă, în același timp, se focalizează asupra necesității interpretării științifice. Se poate observa în multe locuri faptul că Gülen însuși folosește această metodă în interpretarea versetelor.

Un exemplu de interpretare științifică:

„Și vom găsi un semn instructiv chiar și în vite. Și asta pentru că, în afară de excremente și sânge, ele produc, pentru setea noastră, lapte pur și gustos pentru cei care îl beau.”²⁹

Nutriția pe care ființele umane o consumă conține necesitățile pe care corpul le are, precum proteine, vitamine, calciu, fier, cupru și altele. Dacă una dintre ele lipsește, apar probleme. Atunci când este nevoie, Dumnezeu crează lapte în corpurile unor creaturi din alimentele pe care acestea le consumă. Unele dintre lucrurile pe care ființele umane le consumă se dizolvă în gură, altele în stomac, iar cele mai multe în intestine. După ce sunt absorbite în capilariile din intestine, apare o a doua schimbare atunci când sunt absorbite de celulele responsabile de producerea laptelui. Unele părți se duc în locurile unde sunt cerute și sunt distribuite celulelor, iar altele devin lapte în celulele producătoare de lapte. Apoi, acest lapte merge în sânul mamiferelor, de unde noi ne luăm energie și proteine.

Ceea ce am prezentat mai sus este o chestiune acceptată de știință. Mai jos avem câteva alte versete din Coran care cad sub incidența aceleași viziuni:

„Veți găsi la vite, în modul lor de viață și de hrănire, alte semne instructive.” „Ele produc lucruri care sunt folositoare pentru toți.” Coranul ne spune cum se produc lucrurile în interiorul lor:

Aici, cuvântul beyn înseamnă a fi între două lucruri. În arabă nu se folosește cuvântul beyn dacă nu este vorba de două lucruri. Aici sunt două lucruri. Unul dintre ele este excreția, celălalt este laptele. Facem, pentru început, distincția între sânge și excreție. Elementele nutritive sunt absorbite de interstine și incluse în organism. Apoi, are loc purificarea în cadrul celulelor sangvine. În final, apare laptele pur și hrănitor.

Este clar pentru toți că excrementele deranjează ființele umane. Prin urmare, Coranul folosește cuvântul halisan pentru a arăta faptul că acestea rezultă din sânge și cuvintele saigan lissaribin pentru a șterge ideea cum că aduce probleme. Laptele apare la fel ca excrementele și sângele, dar nu prezintă caracteristicile niciunuia dintre ele.

Toți, fie credincioși, necredincioși sau ipocriți sunt de acord cu ideea că Profetul nu era școlit. Așadar, este surprinzător să aflăm astfel de lucruri, ca cele prezentate mai sus, din versete, lucruri care au putut fi înțelese abia după 14 secole de studii și raze X. Acest lucru arată clar că Coranul este divin și spiritual și putem extrage acest înțeles chiar și din cea mai scurtă interpretare.

Două exemple de abordare a unei interpretări noi și autentice:

Exemplul 1:

Mai departe, supun analizei așezarea stelelor. Iar asta este într-adevăr o mare conjurare, însă este un Coran onorabil.³⁰

Cele mai importante caracteristici ale metodologiei de interpretare a lui Gülen sunt extinderile sale dincolo de viziunile care au beneficiat de o interpretare clasică. Cel mai bun exemplu pentru acest lucru este intepretarea frazei mevakiun nucum care se află în versetul de mai sus. Aici, el propune toate aspectele posibile în termeni de interpretare. Interpretarea sa referitoare la stele este una strălucită, refeindu-se la însuși Profetul Muhammad (Pacea fie asupra lui), precum și la ceilalți profeți, fiecare reprezentat de câte o stea, dar și la fețele clar ale credincioșilor. El atinge și un alt aspect: „Oh, voi, cei cu inima întunecată! Dumnezeu vă cunoaște, prin cunoașterea Sa eternă și se folosește de sacramente pentru a transmite mesaje. Așa că ar trebui să fiți rușinați, să transpirați, să tremurați și să vă treacă fiori. Dumnezeu vă tot repetă să acceptați Coranul în calitatea sa de carte glorioasă, așa că își începe cuvintele cu un mare sacrament.” El încheie această interpretare a versetului în cauză după ce a examinat-o din unsprezece puncte diferite de vedere: „Dumnezeu acordă câte un sacrament fiecăruia dintre aceste puncte de vedere. El însuși ne spune care este un sacrament. Credem în secretele pe care nu le putem cunoaște, la fel de mult ca în cele pe care le cunoaștem și simțim cu tot sufletul expresia conform căreia: „Dacă vrei să știi, acesta este un mare sacrament.”³¹

Exemplul 2:

Unii dintre interpreții contemporani au înțeles expresia dabbetul ard în cel de-al 72-lea verset al Surei Neml ca fiind SIDA. Iată punctul de vedere al lui Gülen referitor la dabbetul ard și la SIDA:

„Astăzi, SIDA este asociată expresiei dabbetul ard pe care o găsim în Coran. Coranul spune că dabbetul ard va ieși la suprafață atunci când va fi voința lui Dumnezeu și se înțelege din context că este unul dintre semnele Apocalipsei. Se spune în Coran că atunci când va ieși la iveală, credința va fi ștearsă de pe fața pământului, lipsa de credință va fi imensă, iar întreaga lume își va pierde orice urmă de sinceritate. Astfel, în lumina acestui verset și a hadithului legat de el, vom încerca să găsim un răspuns la întrebarea dacă SIDA poate fi cu adevărat dabbetul ard?”

Înainte de toate, este posibil să spunem că dabbetul ard va ieși cu siguranță la suprafață și poate îmbrăca forme diferite precum aceea a unui virus sau animal mare.

Este adevărat, dabbetyl ard poate fi un virus care împrăștie o boală contagioasă printre oameni, dar nu se poate spune cu siguranță că este vorba de SIDA. Poate fi la fel de bine vorba despre malarie, ciuma neagră sau tuberculoză, ținând cont că au avut efecte devastatoare și au părut că sunt netratabile, în momentul în care au apărut. Este, de asemenea, posibil să identificăm perioada de apariție a dabbetul ard după venirea lui Mesia. Atunci, au apărut o serie întreagă de boli la care nu s-a găsit tratament, în ciuda dezvoltării medicale. De elemplu, anarhia apărută la nivelul celulelor cunoscută sub numele de cancer. Dacă asociem dabbetul ard cu SIDA pentru că este incurabilă, atunci putem, la fel de bine, să asociem și cancerul cu aceasta, pentru că și el este incurabil. Însă este greșit să presupunem că nici în viitor nu se va găsi un tratament pentru aceste boli. De asemenea, este greșit și din punctul de vedere al hadithului Profetului Muhammad (Pacea fie asupra lui), care ne informează că există mereu câte un tratament pentru orice, cu excepția bătrâneții și a morții.

Așadar, a asocia dabbetul ard cu SIDA sau cu orice altă boală se află în contradicție cu caracteristicile largi, obiective ale Coranului și ar însemna o restrângere masivă a înțelesului.

Declarațiile Coranului al-Kerim sau ale hadithelor nu au nevoie de ajutor sau de sprijin. Ele sunt suficient de luminoase pentru a fi percepute de inima unui om, chiar dacă lumina nu poate fi văzută. Acestea pot fi ca niște mături care curăță praful și mizeria din mințile noastre.

În plus, a asocia dabbetul ard cu SIDA sau altă boală cunoscută este ca și cum eliminăm total speranța noastră. Se spune în versetul în cauză că atunci când dabbetul ard va ieși la iveală se va face liniște. Astfel, așteptăm venirea dabbetul ard în timpuri întunecate, atunci când apocalipsa va exploda deasupra capetelor necredincioșilor. Prin urmare, pentru a menține echilibrul în materie de dabbetul ard putem spune că: SIDA, alături de orice altă boală periculoasă poate fi o ramură a dabbetul ard. Da, SIDA este un astfel de element. Dar nu putem spune că SIDA este cu siguranță dabbetul ard.

Iată un alt aspect: în prezent, tehnologia s-a dezvoltat atât de mult încât s-a inflirtat peste tot, de la fabrici la ceasuri, iar în unele cazuri însuși oamenii sunt înlocuiți de roboți. Deținătorii de tehnologie își folosesc imediat invețiile împotriva umanității sau pentru distrugerea ei. Așadar, cum putem fi noi siguri că într-o zi roboții nu vor deveni criminali în serie sau nu vor deveni directori de instituții? Cum putem fi noi siguri că roboții nu vor deveni dabbetul ard și nu vor utiliza tehnologia spațială și telepatia pentru comunicarea între ei?

A apărut la un moment dat un film de ficțiune despre 13-14 oameni de știință care au plasat micro-oameni în corpul unui om normal pentru a elimina anumite stricăciuni pe care le suferise la creier. Acest tip de gând ne aduce aminte de hadithul în care Satana călătorește în sângele oamenilor. Astăzi, oamenii de știință încearcă să inventeze echipamente mici pentru a crește oameni în tuburi, pentru a fertiliza spermă, pentru a intra în vasele de sân/supstrong/strongge și deschide  părțile congestionare și pentru a săvârși tot felul de alte operații. Poate, în viitor, aceste tipuri de operații vor determina oamenii să spună „am creat o ființă umană”, iar atunci va veni apocalipsa. Astăzi, nu putem spune cu siguranță că am identificat dabbetul ard. Unii ar putea spune că comunismul a fost și este cel mai mare dabbetul ard. Însă cert este că nu putem pune un nume pe această chesiune.³²

Alte caracteristici ale interpretării și stilului său:

Înțelegerea pe care Gülen o are asupra Coranului și modul în care îl interpretează mai are și alte caracteristici. Ele sunt, însă, prea largi pentru a putea fi surprinse în întregul lor în acest studiu. Cu toate acestea, vom scoate în evidență, în cele ce urmează, câteva caracteristici în plus față de cele pe care le-am menționat până acum.

Citirea Coranului: Gülen pune un mare accent asupra citirii Coranului. În acest sens, el face câteva declarații foarte asertive precum: „Coranul este precum un spectacol muzical.” Una dintre dinamicile importante ale procesului de înțelegere a Coranului este citirea lui în conformitate cu anumite reguli. Gülen, care crede că existența mai multor reguli de citire și a mai multor stiluri este una dintre bogățiile Coranului, vine cu un alt punct de vedere. El scoate în evidență importanța citirii Coranului. De exemplu, cititorul ar trebui să reflecteze asupra minții hotărâte și a psihologiei Profetului Iosif atunci când se afla în fața necredincioților și a lui Zeliha.³³ El acordă o asemenea importanță cititului încât, spre deosebire de alți interpreți, vede lectura ca fiind egala Esbab-I Nuzul. „Mesagerul lui Dumnezeu sfătuiește oamenii să citească Coranul cu o voce caldă, înceată și cu bune intenții, astfel încât să ajungă să îl iubească. Coranul a fost trimis în timpuri de tristețe, așa că ar trebui citit cu o inimă tristă.”

Pe de altă parte, el se referă și la alte tipuri de lectură a Coranului. Gülen chiar spune că aceste diferență de lecturare contribuie la frumusețea pe care o au atât Coranul, cât și interpretarea lui.³⁴

Esbab-i Nuzul (întâmplări care au determinat apariția versetelor): Estab-i Nuzulse referă la ceea ce se află în spatele fiecărui verset, la ceea ce a determinat apariția lui. Unele dintre versetele Coranului au apărut datorită unor motive precise. Interpreții au examinat acest lucru îndrumați fiind de Estab-i Nuzul. Aceasta este una dintre metodele de interpretare pe care Gülen le folosește frecvent. Ideile sale referitoare la Estab-i Nuzul sunt, după cum urmează:

„Există 15 versete în Coran care includ întrebările care îi sunt adresate Profetului Muhammad și răspunsurile, versete care încep cu cuvântul gul, care înseamnă spune. Este evident că Dumnezeu este cel care răspunde. Din cauza faptului că este imposibil pentru o persoană normală să răspundă potrivit la toate întrebările și să creeze un verset care conține cel mai bun și cel mai benefic răspuns. Același lucru se petrece și atunci când vine vorba de întrebările referitoare la spirit.”³⁵

„Estab-i Nuzul servește ca o enciclopedie în procesul de înțelegere a evenimentelor. Dacă suntem atenți, putem observa că evenimentele care au determinat apariția versetelor sunt șocante. Așadar, poruncile care au rezultat în urma lor nu se uită la fel de ușor precum evenimentele. Aceasta poate fi una dintre înțelepciunile care se ascund în spatele trimiterii versetelor.”³⁶

Esbab-i Nuzul este similar cu acel tip de evenimente care poate apărea în orice epocă. Astfel, cu ajutorul Esbab-i Nuzul, pot fi stabilite reguli și principii în întreaga lume.

Povești coranice: „Din ce perspectivă ar trebui să privim poveștile coranice? Ce ar trebui să luăm în considerare atunci când le evaluăm? Coranul este lumina, ghidul, spiritul și povetitorul umanității. Dacă privim poveștile din Coran din această perspectivă, atunci putem fi siguri că vom găsi în el lecții valoroase. Așadar, acesta este unul dintre motivele principale ale existenței poveștilor coranice. Cu toate acestea, nu ar trebui să uităm că poveștile depind de timp, context, persoană și societate. Pentru a fi capabili să învățăm lecții din ele, trebuie să avem în minte aceste patru elemente. Altfel, ajungem la o concluzie greșită. Vreau să scot în evidență o caracteristică a Coranului: Coranul are un stil propriu de exprimare, astfel încât lasă impresia că se adresează fiecărui cititor în parte, determinându-i să acționeze în consecință. Altfel spus, el poate transmite un mesaj fără să depindă de timpul citirii, context sau persoană. În același timp, este evident că mesajul nu poate fi receptat de orice și nici într-un mod facil.” „Cu toate acestea, aceste povești trebuie să fie scoase în evidență. Nu sunt niște simple simboluri așa cum unii oamenii cred.³⁷

Poveștile sunt evenimente adevărate pe care Coranul doar le narează. Apoi, Dumnezeu ne oferă indicii ale Apocalipsei. Asta înseamnă că aceste tipuri de evenimente au început odată cu Adam și vor continua până nu va rămâne decât o singură persoană pe Pământ. De fapt, dacă e să ne uităm la materialul pe care Coranul îl folosește, putem să observăm că acesta nu aparține niciunui timp sau spațiu.”³⁸

Interpretarea Coranului cu ajutorul Sunei și a Însoțitorilor: a existat întotdeauna o nevoie a înțelegerii sunei pentru a putea fi capabili să interpretăm alte ordine din Coran. Încă de la începutul Coranului, suna a reprezentat a doua sursă ca importanță a islamului.³⁹ Așadar, pentru înțelegerea Coranului trebuie să înțelegem foarte bine sunna. Sunna nu înseamnă altceva decât aplicarea Coranului în viața reală. Așadar, cultura Coranului nu poate fi înțeleasă fără cunoașterea sunei.⁴⁰

Suna, alături de Profetul Muhammad (pacea fie cu el) reprezintă primele elemente ale metodologiei folosite de Gülen. Atunci când explică și interpretează fiecare verset el oferă exemple atât din hadithuri, cât și din sunna. El își rezumă ideile după cum urmează: „Înțelegerea Coranului depinde de perceperea lui în relație cu înțelegerea, filosofia și cunoașterea însoțitorilor. Profetul Muhammad (pacea fie cu el) este un prim exemplu în această interpretare. Astfel, mai înainte de toate, trebuie să ne uităm mai întâi la viața lui, apoi la cea a însoțitorilor, pentru ca apoi să aplicăm Coranul și sunna, având în minte că gândirea umană și simțul critic sunt importante.” În interpretarea sa, Gülen face multe referiri la interpretarea Coranului în legătură cu sunna, Însoțitorii și Tabiin. Stilul său de interpretare este mai apropiat de interpretarea perceptivă din cauza faptului că derivă înțelesuri interesante în interpretarea versetelor.

Sacramentele din Coran: există sacramente despre Soare, Lună, măsline, smochin și Urus. El postulează că: „Există multe astfle de sacramante în Coran. Dumnezeu jură câteodată pe stele, soare sau chiar pe întregul cer, câteodată ziua, câteodată noaptea. Nu există niciun dubiu că aceste sacramente poartă multe secrete și înțelepciuni.”⁴¹

Interpretarea versetelor personificatoare: versetele personificatoare se focalizează asupra înțelesurilor atributelor lui Dumnezeu. Expresii precum „mâna lui Dumnezeu” sau „fața lui Dumnezeu” sunt exemple de astfel de versete. Gülen reliefează că acestea „înseamnă atribute ale gloriei și sacralității lui Dumnezeu. Într-un fel, mâna este simbolul puterii și al forței. Fața arată sinele, cu toate caracteristicile sale. Înțelesul feței este de o mare importanță.”⁴²

Coranul a fost trimis pas cu pas: Coranul nu a fost trimis tot deodată. A fost nevoie de 23 ani pentru a fi complet. Chestiuni precum schimbarea în Kiblah sau interzicerea băuturilor alcoolice sunt explicate pas cu pas.⁴³

Atitudinea față de poveștile vechi și greșite: aici, Gülen dă exemplul surei Neml, care înseamnă furnică. De exemplu, se poate vorbi despre descoperirile ştiinţifice recente referitoare la furnici şi importanţa pe care o are începerea surelor cu o anumită literă. Totuşi, dacă cineva începe să spună o poveste despre o furnică galbenă, atunci versetele referitoare la furnica roşie sunt ridicate în aer. Pe scurt, trebuie să fim stricţi în ceea ce priveşte versetele.⁴⁴

În final, trebuie să ne oprim şi asupra următoarelor puncte: atunci când interpretează, Gülen folosește reguli de limbaj și de oratorie. De asemenea, este evident că Gülen face unele referiri la legea canonică a versetelor.⁴⁵

Concluzii

În acest eseu, ne-am focalizat asupra metodelor pe care Gülen le folosește pentru a înțelege și interpreta Coranul. Din moment ce interpretarea Coranului este legată, în cea mai mare parte de înțelegerea lui, este necesar să fim conștienți de relația dintre cele două. Am scos în evidență stilul lui Gülen de interpretare a Coranului. Însă putem recunoaște că nu putem pătrunde cu adevărat în înțelegerea și percepția sa asupra Coranului. Am neglijat acest punct. Motivul pentru acestă omisiune este acela că înțelegerea și percepția este o chesiune de ascultare și intuiție interioară. Așadar, este greu să scriem despre asta fără a realiza o analiză profundă a vieții sale spirituale. Acesta este motivul pentru care am scos în evidență doar metodologia sa.

Gülen este acel tip de om de știință care se aseamănă cu gânditorii clasici. Printre intepreții care i-au influențai gândurile se numără Fahreddin Razi, Elmalili Hamdi Yazir, Seyyid Kutup și Bediuzzaman Said Nursi. Cu toate aceste, este evident că manifestă autenticitate și originalitate în metodologia sa interpretativă. Stilul pe care l-a dezvoltat în interpretarea unor chestiuni contemporane cu ajutorul versetelor coranice atrage o atenție însemnată.

Gülen are o scală largă în ceea ce privește caracteristicile interpreatării sale. În acest eseu nu am atras atenția decât asupra a trei puncte importane ale metodologiei Coranului. Am examinat miraculosul Coran. Dincolo de toate astea, opinia sa poate constitui subiectul unui studiu de doctorat. Cea de-a doua metodologie este contextul. Gülen crede că fiecare dintre cele 114 versete coranice sunt legate între ele. Am încercat să examinăm și acest aspect.

În al treilea rând, este evident că Gülen acordă o importanță specială interpretării științifice. În ciuda faptului că este un om al religiei, el cunoaște la fel de bine și științele pozitive. A oferit o serie întreagă de explicații importante referitoare la interpretarea științifică. Cu toate acestea, interpretările contemporane fac dovada unei serii de contradicții între ele. Există un număr mare de studii legate de tema în cauză.

Se poate spune, pe scurt, că cele mai importante caracteristici ale metodologiei lui Gülen sunt acestea trei. Trebuie să mărturisim că nu putem exemplifica tema într-o manieră exhaustivă doar referindu-ne la acestea trei. Am oferit un simplu exemplu și nu o analiză prea detaliată.

De asemenea, am atras atenția asupra celorlalte caracteristici importane ale interpretării pe care Gülen o face Coranului. Interpretarea sunnei și interpretarea Coranului, poveștile vechi, rațiunile pentru care Coranul a fost trimis treptat, versetele personificatoare, poveștile relatate în Coran, interpretarea limbajului, regulile oratorice și interpretarea sufistă sunt doar câteva dintre ele.

Interpretarea sunnei și a faptelor însoțitorilor reprezintă criterii importante în înțelegerea interpretării lui. Din nefericire, nu ne putem opri prea mult asupra acestei chestiuni. Însă nu trebuie să uităm că cel de-al treilea volum al lucrării lui Gülen, Lumina Infinită, are exact acest subiect.

În acest eseu, am menționat fugitiv o chestiune importantă și anume poziția contrară a lui Gülen față de utilizarea vechilor povești în interpretarea Coranului. Interpreții care studiază această topică o vor analiza, cu siguranță, în detaliu.

Sperăm ca topica interpretării Coranului al-Kerim, principala sursă a lui Gülen va fi studiată și în alte proiecte noi, care se vor opri mai multor aspecte decât cele aflate în lucrarea de față.

1. Fatiha Üzerine Mülahazalar, p. 25

2. Fatiha Üzerine Mülahazlar., p.23-25

3. Zaman, Akademi, 26 February 1997.

4. Inancin Gölgesinde, 2, 139

5. Inancin Gölgesinde, 2, 139

6. Fasildan Fasila 1: 195

7. Fasildan Fasila 4, 82-83

8. Zaman, 4 October 1999

9. Ankebût, 29/48

10. Âl-i Imran, 3/44, Hûd,11/49, Kasas, 28/44

11. Inancin Gölgesinde, 2 , 99-115

12. Inancin Gölgesinde, 2, 138

13. Sura Enam; 125

14. Fatiha Üzerine Mülahazalar, p. 29-30

15. Fatiha Üzerine Mülahazalar, 96

16. Dr. Faruk Tuncer, Kur'an Surelerindeki Essiz Ahenk, Isik Yayinlari, 2003, Istanbul, p. 198

17. Fasil Fasila, 2: 170

18. Fatiha Üzerine Mülahazalar, p. 200

19. Fatiha Üzerine Mülahazalar, p. 99-237

20. Fasildan Fasila 1, p.188

21. Suat Yildirim, Kur'an-i Kerim ve Fenni Kesifler, Ankara, 1990, p.7

22. Inancin Gölgesinde 2, p. 118-119

23. Inancin Gölgesinde 2, p. 121

24. Yeni Ümit, Kur'an-i Kerim ve Ilmi Hakikatler,1992; 16, p.2-6.

25. Fasildan Fasila 1,189

26. Inancin Gölgesinde 2, p. 133

27. A.Getirdigi Tereddütler 1, p. 11

28. Asrin Getirdigi Tereddütler 3, 130-131

29. Surah Nahl, 66

30. Surah Vâkia, 56/75-77

31. Kur'andan Idrake Yansiyanlar, s. s. 244-245

32. Inancin Gölgesinde, 2, p.133-139

33. Fasıldan Fasila 3, p. 177

34. Fatiha Üzerine Mülahazalar, p.166, 200

35. Inancin Gölgesinde 2, p. 113

36. Fasildan Fasila 1: 183

37. Prizma 3: 96-98; Kur'an'dan Idrake Yansiyanlar, 2:331-332

38. Kur'an'dan Idrake Yansiyanlar, p. 7

39. Ismail Cerrahoglu. Tefsir Tarihi. V.II. p. 46

40. Fasildan Fasila 2: 170

41. Kur'an'dan Idrake Yansiyanlar. 2: 363-365

42. Ali Ünali Bir Portre Denemesi, p. 96-97,130

43. Asrin Getirdigi Tereddütler 2, 115-121

44. Fasildan asila 1, p. 188

45. Fatiha Üzerine Mülahalar. p.124.128

Dr. Faruk Tuncer, s-a născut în 1965, în Erzincan. După ce și-a obținut licența, a urmat un program de masterat la Universitatea Marmara, Facultatea de Teologie, unde a realizat o teză cu numele de „Comentariu asupra Suret'ul Hakka și analizarea scenelor apocalipsei” (1993). Doctoratul și l-a obținut la aceeași facultate cu lucrarea „Conexiunile dintre începutul și sfârșitul surelor în termeni de întregime” (2000). A publicat o serie de articole și cărți: Armonia dintre sure în Coran (Isik Publication, 2003, Istanbul), Un erudit otoman: Ibrahim Hakki el-Kmahi (1997, Istanbul). În prezent, este director general al Fundației Scriitorilor și Jurnaliștilor din Istanbul.