Viitorul indepărtat

Dragostea de viaţă – Frica de moarte (Vehn)

1. Domnul nostru a dat ştiri şi despre evenimentele foarte apropiate de zil-lele noastre. Iată una din acestea: "Dreptcredincioşii, naţiunile, oamenii aşa cum se invită unii pe alţii la ma-să, tot aşa se vor îndemna unii pe alţii să se adune în jurul vostru."

Cineva îl întreabă: "Din rândurile minorităţii noastre?"

Mesagerul lui Allah: "Nu, dimpotrivă, atunci voi veţi fi foarte mulţi. Dar, pre-cum puhoiul târâşte tot felul de resturi…Allah va face să dispară frica din inimile duşmanilor voştri şi în inimile voastre va arunca "vehn".

Altul îl întreabă: "O, Mesagerul lui Allah! Ce înseamnă "vehn"?

Acesta primeşte următorul răspuns: "fără voinţă în faţa morţii şi cu iubire pentru viaţă!"^[1]

Din această expunere, la prima vedere, înţelegem următoarele: va veni o zi în care popoarele se vor năpusti asupra noastră valuri-valuri şi aşa cum se distribuie bucatele la masă, tot aşa ele îşi vor împărţii bogăţiile solului şi subsolu-lui nostru. Da, vor pune mâna pe bogăţiile solului şi subsolului şi sub ochii noştri ne vor prăda. Noi le vom pune în faţă îmbucăturile şi ei vor înghiţi totul cu o poftă nestăvilită. Toate acestea pentru ce se vor întâmpla? Pentru că noi nu suntem ca un arbore cu rădăcini, ci ca resturile pe care le târâşte puhoiul. Ca replică la tem-peramentul, natura şi diferenţa de mentalitate prin care noi ne distrugem, ei s-au unit în jurul interesului lumesc ticăloşit şi ne-au asimilat.

Înainte lor le era frică de noi, deoarece noi mergeam în întâmpinarea mor-ţii, dispreţuind lumea, pe când ei fugeau. Acum noi fugim de moarte şi iubim lu-mea mai mult decât ei. Ei, profitând de slăbiciunea noastră, ne lovesc acolo în cel mai sensibil punct.

Acest hadis, care, la prima vedere, aminteşte de războaiele cruciaţilor, dar, dacă ne gândim mai adânc, se va vedea că face referire la evenimente care se desfăşoară în timpuri foarte apropiate.

Raif Karadağ a scris o carte intitulată "Furtuna de petrol." Mai târziu a fost ucis de către cei care au declanşat acea furtună. Deoarece, în carte se vorbea de soarta nefericită şi asuprirea nemiloasă a lumii turce a veacului XIX şi XX şi despre "hai-hui"-ul agresorilor.

Statul lui Ali era cel mai grandios stat, întemeiat după perioada companio-nilor. Eu mă feresc de a-l numi imperiu, căci acel stat nu era un imperiu. Asupra acestui stat s-au năpustit precum asupra unei mese îmbelşugate. Toate gănduri-le lor erau îndreptate asupra faptului de a pune mâna pe bogăţiile solului şi sub-solului acestui pământ întins şi virgin. Cea mai grea operaţiune militară desfăşu-rată de-alungul istoriei pare uşoară pe lângă această totală agresiune. Da, s-au chemat unii pe alţii ca la un ospăţ şi şi-au împărţit între ei toate bunurile unei ţări.

Pe Măritul Osman şi pe Măritul Ali i-a lovit din spate mentalitatea vremii, care învârtea roata trădării, scăldând în sânge Epoca Fericirii; nepoţii i-au lovit pe la spate, lumea islamică rămânâd fără căpetenie.

Au năvălit asupra noastră ca şi cum ar alerga la un ospăţ pregătit şi îmbel-şugat şi, după cum se exprimă Akif: "Zoroaştrii, sălbaticii, nu ştiu ce altă nenoro-cire, unindu-se, au prădat Statul lui Ali…"

Cruciaţii, în acele timpuri, ne-au agresat cu un gând anume şi acest lucru reprezintă agresiunea europeanului fanatic al acelor zile. Acele sărmane cete in-duse în eroare, după închipuirea lor, veneau să elibereze mormântul Măritei Ma-ria. Pe când, în concepţia noastră, Mărita Maria are alte virtuţi faţă de concepţia şi credinţa lor. Deoarece, noi credem că ea îi va fi soţie Domnului nostru în rai şi o privim ca pe mama credincioşilor musulmani.

Ceea ce vreau să spun este următorul lucru: în hadis-urile Mesagerului lui Allah, pe care le-am luat ca subiect de bază, urmarea acestei mentalităţi învechi-te pe care o semnalează, nu este războiul cruciat care se pregătea; poate că es-te o îngrozitoare alianţă apuseană pe care am văzut-o de curând şi încă o ve-dem , încât lumea islamică nu a putut scăpa de a nu fi hrană pentriu ei.

Aşa cum am văzut, cele spuse cu patru veacuri în urmă, astăzi, se reali-zează cuvânt cu cuvânt, sunt evidente şi le trăim.

Intriga comunistă

2. Ibn Ömer relatează: "Într-o zi, Mesagerul lui Allah, întorcându-se spre orient, zise: "Fiţi cu băgare de seamă, intriga vine din această parte; va apărea din locul unde s-a propagat epoca diavolului."^[2]

Prin hadis-urile sale şi cu o probabilitate puternică, Domnul nostru semna-lează intriga care va apărea în zilele noastre în orient, ca o alternativă pentru tira-nii şi necredincioşii din Europa.

Cuvântul "Karn" din text are înţelesul de corn, dar poate însemna şi peri-oadă şi veac. De aceea, mai mult decât înţelesul de "corn", acestui cuvânt este mai potrivit să i se dea înţelesul de "perioadă" şi "veac". "Perioada diavolului" în-seamnă că este opusul "Erei Fericirii". Sistemul ateist s-a format pe baza nerecu-noaşterii măreţiei lui Allah, fiind sistemul permitiv, în care sunt trecute în viaţă toate relele pe care le şopteşte diavolul în egoismul lui.

Acest sistem, copilul nelegitim al capitalismului, cu toate că este în agonie în zilele noastre, continuă încă să fie campionul duşmanului democraţiei şi cre-dinţei, fiind un vis urât.

Eu cred că şi Mesagerul lui Allah a numit această perioada în care a stă-pânit acest sistem, "Perioada Diavolului". El îşi previne dreptcredincioşii asupra crizelor de amploare universală care vin odată cu această perioadă.

Comoara de pe Eufrat

3. Mesagerul lui Allah spune: "Este posibil ca apele Eufratului să se retra-gă şi să apară un munte de aur. Cine se va afla acolo, să nu ia nimic."^[3]

Până astăzi, lângă Eufrat au avut loc o mulţime de masacre. Dacă am în-cepe cu timpuri mai apropiate, a avut loc războiul dintre İran şi İrak. În 1958, ap-roape de Eufrat, au fost masacraţi fără cruţare nepoţii Mesagerului lui Allah. Dar, s-ar putea să nu fie corect să extragem aceste două evenimente din hadis-ul de mai sus. Poate că este mai corect să căutăm indicii despre unele evenimente, care probabil au avut loc mai târziu.

De exemplu: se poate să fie o referire, printr-o metaforă, la perioada în care, prin barajele construite pe Eufrat, s-ar obţine venituri "de aur" sau prin retragerea apelor Eufratului s-ar descoperi în subsol zăcăminte mari de aur şi petrol. Îndeosebi, în urma unor surpări de pământ, s-ar putea descoperi o astfel de substanţă.

Dar, orice s-ar întâmpla, nu există dubii asupra faptului că, acea zonă este un potenţial pericol, precum o dinamită. Acestea nu sunt lucruri apărute acum, ci sunt evenimente care vor apărea în viitor…şi oamenii care vor apuca acele zile, vor zice încă o dată şi din inimă "Cel drept" Mesagerului lui Allah şi-şi vor reînnoi mărturia de credinţă.

Purificarea creştinismului

4. Stăpânul Lumilor spune că, prin purificare, creştinismul va fi întregit cu spiritul lui Muhammed.

Da, în acea zi, cei care deţin puterea cerului, cu ajutorul lui Allah vor schimba încă o dată soarta tristă a musulmanilor şi vor da încă o lovitură ateis-mului…în această încleştare de amploare universală, peste tot vor fi morminte.

Îmbunătăţirea agriculturii

5. Se vor face îmbunătăţiri în domeniul agriculturii. Datorită acestor îmbu-nătăţiri, vor fi rodii cât să poată consuma douăzeci de oameni, iar sub coaja unei rodii se va putea adăposti un om. Şi boabele de grâu vor fi la fel de mari. Noi în-că nu le-am văzut, dar în viitor le vom vedea. Se vor vedea şi zicându-se "Tu eşti Mesagerul lui Allah", se va reînnoi şi va creşte devotamentul faţă de El. Deoare-ce, veacurile îi vor da dreptate şi tot ceea ce a spus va ieşi la iveală.

Noi suntem uimiţi de pesoana care s-a născut. El este o asemenea per-soană încât, nu există altă lumină decât El…Dacă această lumină se va stinge, atunci va urma veşnicul întuneric. Spiritul tău să fie fericit!

Dezechilibrele zilelor noastre

6. Să ne întoarcem la indiciile referitoare la zilele noastre. Mesagerul lui Allah zice: "Aproape de sfârşitul lumii vor fi adresări speciale (adică atunci când se vor saluta, vor defini persoana), comerţul va fi profitabil, iar femeia îşi va ajuta soţul in munca lui. În locul minciunii se vor aduce mărturii, se vor tăinui dovezile dreptăţii. Condeiul va fi impulsionat.

Acest hadis, fără a fi supus nici unei interpretări sau vreunui comentariu, redă zilele noastre în toată goliciunea lor.

Comerţul va fi profitabil. Va fi atât de profitabil încât, se vor face investiţii de miliarde, de trilioane. Numai pentru reclame se vor cheltui milioane, miliarde. De multe ori femeia va fi folosită ca intermediar în reclamele comerciale. Uneori femeia va intra direct în comerţ şi va cutreiera drept reclamă pieţele, târgurile. Prin aceste cuvinte să nu se creadă că sunt împotriva comerţului; eu nu fac alt-ceva decât să atrag atenţia asupra adevărului spuselor Domnului nostru.

Va înceta vizitarea şi grija faţă de părinţi şi rude. Vor fi călcate în picioare drepturile părinţilor şi ale rudelor apropiate. Atunci când părinţii vor îmbătrâni şi nu vor mai putea munci, adică exact în perioada în care au mai mare nevoie de afecţiune şi apropiere, vor fi trimişi în aziluri şi aceşti oameni vor încerca să-şi găsească liniştea pe care au avut-o în casele lor. Cu toate că Cel Drept le dă lor dreptate, porunca Lui nu va fi ascultată şi aceştia vor fi supuşi unor compor-tamente grosolane. (Cele relatate nu ştiu dacă se potrivesc sau nu zilelor noas-tre, dar eu mă voi mulţumi a le încredinţa percepţiei voastre şi puterii de înţele-gere.)

Condeiul va fi impulsionat, tipografiile vor lucra de zor, scoţând ziare, re-viste şi cărţi. Editurile vor publica cărţi fără încetare, rafturile bibliotecilor se vor umple cu mii de cărţi. A scrie va deveni o profesiune şi a fi scriitor va fi la mare preţ.

În locul minciunii va fi mărturia, dar nimeni nu va accepta mărturia dreap-tă. De regulă, societatea va ajunge în situaţia de fabrică de minciuni şi viaţa va urma, în cel mai înalt grad, pe calea minciunii, trădării şi înşelăciunii…

Problema este redată atât de deschis încât, în mintea unora ar exista în-doiala "oare aceste cuvinte aparţin într-adevăr Domnului nostru?"

Răspunsul este foarte simplu: aceste cuvinte se află în cărţile cu hadis-uri, adunate cu cel puţin treisprezece veacuri înainte. Dacă aceste cuvinte nu au fost rostite de către Mesagerul lui Allah, atunci cine le-a rostit? Cine ar putea explica aceste hadis-uri apărute după atâta timp? Dacă aceste cuvinte nu ar aparţine Domnului nostru, nu ar trebui ca stăpânul acestor cuvinte să aibă o privire cel puţin la fel de luminoasă precum a Mesagerului lui Allah? Se află în istorie un al doilea om egal cu Mesagerul lui Allah, ca aceste cuvinte să-i fie atribuite? Nu, aceste exprimări, care aparţin tainei, sunt ale Mesagerului lui Allah. Stăpânul l-a învăţat, iar El ne-a înştiinţat pe noi.

Da, aceste hadis-uri apărute în zilele noastre arată clar cât de adevărate sunt cuvintele Lui.

Răspândirea ştiinţei

7. Într-un hadis, Domnul nostru astfel ne transmite o poruncă a Celui Drept: "Spre sfârşitul lumii aşa de mult voi răspândi ştiinţa, încât va învăţa şi băr-batul, şi femeia. Şi cel care este liber va învăţa, şi cel care este rob. Va învăţa şi cel mic şi cel mare."^[4]

În şcolile de toate gradele, orice om de orice condiţie va învăţa ştiinţele şi în felul acesta oamenii vor intra în competiţie unii cu alţii. Se arată mobilizarea a-supra acestui subiect a numeroase şcoli deschise în zilele noastre, a universităţi-lor fondate şi a ramurilor de ştiinţă şi comunicaţie răspândite în lume încât, Mesa-gerul lui Allah, în cuvântul său rostit aduce indicii asupra perioadei ştiinţei şi cu-noaşterii şi evoluţiile în această problemă Îl îndreptăţesc. Parcă fiecare instituţie de ştiinţă care se înfiinţează se adresează Mesagerului lui Allah, zicându-i: "Spui adevărul!" De altfel, atunci când ştiinţa se va putea întoarce la evoluţia reală, oa-menii de ştiinţă vor spune acest lucru.

Fuga de Coran

8. Într-un hadis care se potriveşte foarte bine zilelor noastre, Mesagerul lui Allah zice: "Până când Coranul nu devine motiv de jena şi Islamul de înstrăinare, nu va fi sfârşitul lumii."^[5]

Pe când necredinciosul îşi declară deschis blasfemia, musulmanul va spune cu jenă că este musulman, ca şi cum ar fi un lucru de care să-i fie ruşine. Ca răspuns la reclama deschisă pe care o vor face primii ideilor şi publicaţiilor lor în autobuze, în avioane şi în alte locuri, musulmanii nu-şi vor deschide Coranul ca să citească din el. Se vor găsi sub aşa o presiune psihologică încât, chiar dacă în aparenţă nu se va impune o interdicţie, se vor ruşina de a fi de partea Coranului. Există acum posibilitatea de a nega această realitate? Da, nu este aceasta una dintre dramele pe care le trăiesc musulmanii? Cu tot ce are, Islamul nu a ajuns într-o stare de înstrăinare?

Fără a insista prea mult, să punem punct stării noastre de compătimire. Cu secole în urmă, Mesagerul lui Allah ne-a dat de veste despre toate aceste lucruri, întocmai cum se vor întâmpla…şi veştile pe care ni le-a dat, la timpul potrivit, sur-venind în cele mai mici detalii, l-au confirmat pe Mesagerul lui Allah. Nu ştiu, toa-te acestea, nu ajung oare să ne facă să ne întoarcem din nou către El şi să-i dăm ascultare?..

Conceptul de timp

9. Şi în alte hadis-uri, în care relatează ca un indiciu al sfârşitului lumii fap-tul că Coranul va ajunge în starea de subiect ruşinos, Mesagerul lui Allah, în con-tinuarea acestui hadis, zice: "Nu va veni sfârşitul lumii până când nu va exista o apropiere între timp şi spaţiu."^[6]

Cuvântul "tekârüb" din hadis are sensul de apropierea dintre două lucruri. Prin acest cuvânt, Mesagerul lui Allah atrage atenţia asupra relativităţii timpului şi asupra faptului că lucrurile care se înfăptuiesc într-un timp foarte lung, potrivit a-celei perioade, vor putea fi înfăptuite într-un timp mai scurt. Intrarea în epoca vi-tezei în orice domeniu, prin revoluţia industrială şi tehnologică, este unul din luc-rurile pe care până şi copiii le consideră evidente. Iată că în acest hadis se atra-ge atenţia şi asupra transportului în viteză de astăzi – care scurtează semnificativ spaţiile. De asemenea, se insistă şi asupra unei probleme pe care o înţeleg cei care s-au ocupat de astronomie şi astrofizică. Cu timpul, pământul va lua forma unei elipse. Această schimbare va avea efect şi asupra timpului şi, fără ca noi să sesi-zăm, va avea influenţă şi asupra orelor şi a stării universului.

Mai există şi o alta semnificaţie pe care eu o extrag din acest hadis, şi acest lucru este: timpul are o existenţă convenţională. Dar oriunde ar fi, timpul tot timp este. De exemplu: uitaţi-vă la constelaţia Taurului şi de acolo la o nebuloasâ aflată dincolo de patru milioane viteza luminii şi care se deplasează cu o viteză de o sută cinci-zeci de mii de kilometri pe secundă; căci veţi fi martori la timpuri foarte diferite. Şi în această nebuloasă, care se îndepărtează cu o viteză cât jumătatea vitezei lumi-nii, există o unitate de timp.

Dacă într-o zi omul va găsi posibilitatea de a ieşi în afara sistemului solar, atunci, semnificaţia pe care o are acum timpul, se va învălmăşi.

Iată că, cu ajutorul a două cuvinte tainice şi vrăjite, "takarebe'z-zaman" (timpul apropiat), Mesagerul lui Allah ne explică care era semnificaţia timpului pentru noi înainte şi alte măsuri pentru timp.

Acum putem să ne întrebăm: oare aceste cuvinte pot fi cuvintele unui om? Cine poate şti aceste adevăruri în afară de Personalitatea care a evoluat în timp şi loc în mâna puterii? Acestea sunt lucruri ce pot fi ştiute de către o persoană ig-norantă într-o perioadă a ignoranţei? Desigur că nu. Dar, Allah este cel care a fă-cut ca El să cunoască toate aceste lucruri. El a vestit doar ceea ce i-a transmis Cel Drept .

Trec zilele, anii şi veacurile. Ştiinţa şi tehnica înaintează cu paşi de uriaş. Şi la sfârşitul obiectivului se ajunge la adevărul pe care l-a văzut şi l-a făcut cunoscut Mesagerul lui Allah cu secole în urmă, adevăruri legate de această problemă şi omul de ştiinţă nu-şi poate ascunde uimirea şi cu tot entuziasmul din inimă, confirmă spusele Mesagerului lui Allah: "O, Mesager al lui Allah! Eşti întru-chiparea adevărului!"

Răspândirea dobânzii

10. Într-o zi, sistemul dobânzii se va răspândi cât se poate de mult şi de cel care nu va beneficia de acest lucru, se va alege praful şi pulberea. Iată că asupra acestui flagel, care este una dintre cele mai mari maladii ale zilelor noa-stre, şi care se răspândeşte în fiecare zi prin dimensiunile-i înfricoşătoare, Mesa-gerul lui Allah a atras atenţia în acest hadis: "Va veni vremea când nu va mai fi nici un om care să nu beneficieze de dobândă. Se va alege praful de cel care nu va consuma dobândă."^[7]

Două chestiuni ne atrag atenţia în acest hadis:

Prima: Datorită faptului că, toţi banii statului clocotesc în oala dobânzii şi că, instituţiile care nu sunt bănci activează în comun, omul, oricât de delicat s-ar comporta, sigur va ajunge să fie împresurat de această boală contagioasă. Adică asupra lui vor ţâşni unele lucruri. În această situaţie omul va scăpa numai datori-tă voinţei şi credinţei, acestea fiind un refugiu pentru el.

A doua: Pentru sintagma- a se alege praful şi pulberea – în limba arabă mai există un corespondent. Unii oameni vor consuma dobândă, iar cei care nu vor consuma, vor fi expuşi prafului şi pulberii dobânzii. Clasa capitalistă, cres-cându-şi avuţiile prin dobândă, se va dezvolta, iar clasa proletariatului, va sărăci şi lupta necruţătoare dintre cele două clase va face praf şi pulbere societatea, adică îi va îndemna la revolte şi tulburări pe oameni, în aşa fel încât, toată lumea va fi neliniştită. Eu cred că toate acestea au avut loc şi vor mai avea.

Omul zilelor noastre observă această problemă prin cele două laturi ale sale atât de respingătoare, asupra cărora ne-a atras atenţia Mesagerul lui Allah în hadis. Tot în zilele noastre nu există o societate comercială care să nu fie mo-lipsită de dobândă, direct sau indirect. Tot comerţul lumii se învârte în această roată şi procedeul dobânzii este acceptat de toată lumea întocmai ca un schimb de mărfuri, ca un comerţ.

Stăpânul Lumilor a atras atenţia dreptcredincioşilor săi asupra crizei dobânzii la care sunt expuşi oamenii zilelor noastre şi i-a sfătuit să fie vigilenţi, să nu cadă în mocirla dobânzii, dar, după cum vedem, astăzi toată lumea islamică se zbate până în gât în mocirla dobânzii şi nu se străduieşte să iasă din această apă tulbure. Pe când Islamul este o religie care a declarat război dobânzii.

Dacă musulmanii ar putea înţelege măcar o parte a acestei expuneri din Coran, astăzi nu s-ar afla printre naţiunile cele mai dezorganizate ale lumii!..

Timpul în care credinciosul se va ascunde

11. Un alt hadis care zugrăveşte zilele noastre: "Asupra oamenilor va sosi aşa un timp, încât dreptcredinciosul acelei zile se va ascunde printre ei, întocmai cum astăzi intrigantul se ascunde printre voi…"^[8]

În acea perioadă cum se comporta intrigantul? Pentru a nu fi simţit la ce mijloace recurgea? Întocmai şi dreptcredinciosul va fi nevoit să se comporte ca şi acesta, să se ascundă, să-şi facă rugăciunile în taină, ca în felul acesta să-şi apere locul în care se află. În caz contrar, nu există cale de îndreptare. Acest dă-unător grup de uzurpatori nu va dori să adăpostească la pieptul său pe dreptcre-dincioşii de încredere şi cinstiţi. Locurile de muncă şi unele secţiuni la nivel de stat vor fi închise pentru ei şi ei vor fi dispreţuiţi de comunitate.

Un alt hadis are însuşirea de a întări aceeaşi problemă: "Vor fi intrigi. În a-cele zile omul se va simţi ruşinat că face namaz, întocmai cum astăzi, o femeie adulterină se ruşinează de faptele sale."^[9]

Desigur că, în hadis, compararea ruşinii femeii adulterine s-a făcut luând ca bază semnificaţia pe care o avea atunci. Pe când în zilele noastre, în special în unele locuri, acest lucru se socoteşte o profesiune.

Da, dacă nu se iau în considerare evenimentele dintr-o anumită perioadă, vor veni şi zile în care oamenii vor fi dispreţuiţi pentru namaz, fiind învinuiţi că fac un lucru ruşinos, zile în care sub asuprirea vinei, ei vor geme şi dreptcredinciosul va evita această nenorocire, ascunzându-se.

Petrolul din Tâlekan

12. În limba arabă, cuvântul "Veyh" se foloseşte pentru veşti spuse cu un zâmbet strâmb. Şi atunci când Mesagerul lui Allah a făcut cunoscut faptul că Măritul Ammâr va fi martir, a folosit aceeaşi expresie.

"Tâlekan" însă este numele unei zone foarte bogate în petrol din Kazvin.

În hadis Mesagerul lui Allah zice: "Veşti bune pentru Tâlekan! Acolo există comori ale lui Allah, care nu fac parte din categoria argintului şi aurului."^[10]

Se poate ca în viitor acolo să se descopere şi alte minereuri. Dar acest lucru nu schimbă rezultatul. Domnul nostru a amintit de o comoară care nu face parte din categoria aurului şi argintului…şi în zilele noastre acestea sunt în situa-ţia de a apărea. Deci, chiar şi petrolul apărut la Tâlekan confirmă cele spuse de către Mesagerul lui Allah şi strigă dreptatea Lui…

Corespunzător Oamenilor Scripturii

13. Lumea islamică va urmări şi va copia pas-cu-pas comunităţile de dina-intea sa, adică pe creştini şi pe evrei; chiar şi atunci când unul dintre ei îşi va bă-ga capul în gaură de şarpe, musulmanii îl vor urmări şi-şi vor băga şi ei capul a-colo. Domnul nostru (Allah să-L binecuvânteze), redând această problemă prin-tr-o maximă, declară: "Veţi urmări şi veţi copia pe cei de dinaintea voastră încât, veţi merge după ei palmă-cu-palmă, stânjen-cu-stânjen. Atunci când ei îşi vor bă-ga capul în gaură de şarpe, şi voi veţi face acelaşi lucru."^[11]

Un companion întreabă dacă prin cuvintele "Cei de dinaintea voastră" se face referire la creştini şi evrei, iar Mesagerul lui Allah zice: "Cine altcineva poate fi?"

Astăzi situaţia noastră şi a întregii lumi islamice este clară…aproape cu toţii ne-am pierdut individualitatea şi ne zbatem în criză de identitate. Starea noastră, aşa cum o redă hadis-ul, nu se deosebeşte de cea a unei oi derutate, care rătăceşte de la o turmă, la alta. Tot ce a fost dăunător în trecut, în răsturna-rea, distrugerea altor state, astăzi parcă ne învăluie precum o caracatiţă. Şi noi, în buimăceala noastră, credem că această plasă a morţii este turnichetul noului şi al civilizaţiei.

Da, în nici o perioadă, nici o naţiune nu a ridicat imitarea la rang de pasiune, în măsura în care am făcut-o noi, prin imitarea occidentului. Astăzi, tot ce a-pare nou în lumea occidentală, este acceptat întocmai de către noi şi, în privinţa vitezei cu care acceptăm, întrecem multe ţări apusene.

Pe când Mesagerul lui Allah se opunea chiar şi în cele mai mici chestiuni, în cele care s-ar părea că reprezintă un amănunt.^[12]

Numai că, acest lucru nefiind subiect de dezbătut, nu dorin să deschidem acea uşă.

Acum, problema asupra căreia vrem să ne oprim este faptul că Mesagerul lui Allah a dat de ştire cu veacuri în urmă despre toate evenimentele care vor a-vea loc şi apariţia lor la timpul potrivit. Da, fiecare eveniment se arată, prin graiul Lui, sub forma unei vestiri şi a unui avertisment. Atunci când va sosi timpul definit, va fi evident că a avut dreptate.

Tweet

Whatsapp