Câți Profeți au existat? Proveneau toți din Arabia?

Profeții au fost trimiși oamenilor în perioade diferite de timp. Un hadith menționează că numărul acestora ar ajunge la 124.0001, iar altul spune că ar fi 224.000. Numărul acestora nu este important, ci ar trebui să fim conștienți că nicio adunare nu a fost vreodată lipsită de Profet.

A pedepsi o adunare înainte ca aceasta să primească propriul ei Profet este contrar Gloriei și Grației lui Dumnezeu. Prevenirea este premergătoare responsabilității, care ar putea fi urmată de recompensă sau pedeapsă: „Chiar cât un fir de praf cine a făcut bine, îl va vedea Chiar cât un fir de praf cine a făcut rău, îl va vedea” (99:7-8). Dacă nu li se trimite un Profet, oamenii nu au de unde ști ce e bine și ce e rău, deci nu pot fi pedepsiți. Deoarece toți oamenii vor fi trași la răspundere pentru faptele lor bune sau rele, putem susține că un Profet a fost trimis fiecărei adunări: „Am trimis câte un Mesager fiecărei adunări (cu comanda) Servește-I lui Dumnezeu și evită Răul.” (16:36)

Profeții nu au crescuți doar în Arabia. De fapt, nici măcar nu cunoaștem toți Profeții ce au trăit acolo sau au fost uitați prin alte părți. Cunoaștem doar 28 dintre ei după nume (de la Adam la Muhammad), iar Profetismul a trei dintre ei este neclar2. Nu știm de unde anume erau ei. Se presupune că locul mormântului lui Adam și reunirea lui cu Eva este Jidda, dar această informație nu este clară. Știm că Avram a petrecut un timp în Anatolia, Siria și Babilon. Lot a fost asociat cu Sodoma și cu Gomora, în apropierea Mării Moarte; Shu'ayb cu Madian; Moise cu Egipt; și Yahya (Ioan Botezătorul) și Zaharia cu țările mediteraneene, dar este posibil ca ei să fi ajuns spre Anatolia, din moment ce creștinii îi asociază pe Maria și pe Iisus cu Efes. Dar acest asocieri rămân doar presupuneri.

Știm de asemenea și numele unora dintre Profeții trimiși israeliților, dar nu și numele celorlalți sau unde au apărut. Din cauza faptului că învățăturile lor au fost distorsionate de-a lungul timpului sau pierdute, nu putem spune nimic despre cine au fost aceștia sau unde anume au fost trimiși.

Să luăm cazul creștinismului. Din cauza Cosiliului din Nicea (325), doctrina originală ce susține Unicitatea lui Dumnezeu este înlocuită cu doctrina umană numită Trinitate. Pentru Biserica Catolică, Iisus a devenit „fiul” lui Dumnezeu, iar Maria a devenit „mama” lui Dumnezeu. Unii credeau, dar vag, că Dumnezeu este peste tot, prezent în toate lucrurile. Așadar, creștinismul se aseamănă cu practicile și credințele idolatrizante ale Greciei Antice și cei care au urmat această cale au început să asocieze alți oameni sau lucruri cu Dumnezeu, un păcat foarte mare în islam.

De-a lungul istoriei, devierile și coruperea Adevărului au crescut. Dacă Coranul nu ne-ar fi menționat Profetismul lui Iisus și puritatea Mariei, am fi avut dificultăți în a distinge cultele și riturile lui Jupiter (Zeus) de cele ale lui Iisus și pe cele ale lui Venus (Afrodita) de cele ale Mariei.

Același lucru s-ar fi întâmplat și cu celelalte religii, așa că nu putem spune cu siguranță că fondatorii lor au fost Profeți sau că ei au predat învățăturile lor în anumite locații. Putem doar specula că Confucius, Buddha sau chiar Socrate au fost Profeți. Nu putem oferi un răspuns plauzibil deoarece nu deținem informații clare asupra lor sau a ceea ce ei predau. Oricum, știm doar că învățăturile lui Confucius sau ale lui Buddha au influențat un număr mare de oameni și continuă să o facă.

Unii susțin că Socrate a fost un filozof influențat de iudaism, dar nu oferă dovezi în acest sens. Cuvintele atribuite lui Socrate de către Plato erau acelea că el a fost „inspirat” de la o vârstă fragedă să „instruiască” oamenii pentru o mai bună înțelegere și credință. Dar nu este limpede dacă aceste cuvinte sunt adresate corect sau dacă oamenii au înțeles cu adevărat semnificația lor. Știm doar atât: Socrate a predat într-un mediu și într-o manieră ce susțin simțul rațiunii.

 

Observațiile Profesorului Mahmud Mustafa în analiza a două triburi africane primitive confirmă ceea ce a fost spus mai sus. Acesta afirmă că tribul Maw-Maw crede în Dumnezeu, pe care Îl numesc Mucay. Acest Dumnezeu al lor este unic, acționează singur și nu are niciun asociat, nu este văzut sau simțit, ci cunoscut doar prin opera Sa. El locuiește în Rai, de unde coordonează totul. Din acest motiv își ridică Maw-Maw mâinile atunci când se roagă. Un alt trib, Neyam-Neyam, exprimă teme asemănătoare: există un Dumnezeu care ordonează totul și ceea ce El spune este absolut. Tot ceea ce există în păduri se mișcă doar cu Voia Lui și trimite trăsnete asupra celor ce Îl supără.

Aceste idei sunt compatibile cu cele exprimate în Coran. Credința tribului Maw-Maw este asemănătoare cu Sura al-Ikhlas din Coran. Cum puteau avea aceste triburi, depărtate de civilizație și de Profeții cunoscuți nouă, o concepție atât de pură despre Dumnezeu? Fiecare adunare are un trimis: când vine trimisul său totul este judecat cu dreptate între ei și nimeni nu este nedreptățit. (10:47)

Profesorul Adil din Kirkuk, Irak, lucra la Universitatea Riyadh ca matematician când l-am întâlnit pentru prima oară în 1968. Mi-a povestit că a întâlnit mulți indieni americani nativi în timpul în care învăța pentru doctorat în Statele Unite. El a fost uimit de numărul mare dintre aceștia care credeau într-un singur Dumnezeu care nu mănâncă, nu doarme și nu este limitat de timp, guvernează toată creația care este dependentă de Voința Sa. Aceștia au menționat de asemenea și unul dintre Atribute: nu are pereche, iar acest lucru urmează să provoace multe conflicte.

Cum putem atribui așa zisa primitivitate a acestor oameni care dețin un concept uimitor despre Dumnezeu? Se pare că adevărații Mesageri le-au dezvăluit aceste adevăruri lor, iar o urmă din acestea se poate încă găsi în ziua de azi în credința lor.

Unii se întreabă de ce nu au existat și femei Profeți. Consensul uimitor al învățaților suniți asupra Legii și Tradiției, este acela că nicio femeie nu a fost trimisă vreodată ca Profet. În afara unei tradiții discutabile conform căreia Maria și soția faraonului erau credincioase, nu mai există niciun hadith și nicio relatare coranică conform căreia vreo femeie a fost trimisă vreodată ca Profet unei adunări.

Dumnezeu Atotputernicul a creat toate entitățile în perechi. Umanitatea a fost creată pentru a fi însoțitoarea creației și de aceea este adaptată. Perechile de masculi și femele sunt caracterizate de o relație complexă de atracție și repulsie mutuală. Femeile sunt caracterizate de finețe, slăbiciune și compasiune, iar bărbații inclină spre forță, robustețe și competitivitate. Atunci când aceste caracteristici se întâlnesc, se stabilește o viață armonioasă de familie.

În ziua de azi, chestiunea legată de gen a ajuns în punctul în care unii oameni refuză să recunoască propriile diferențe, adică cele dintre un bărbat și o femeie, susținând că cei doi sunt la fel și sunt egali din toate punctele de vedere. Implementarea acestor puncte de vedere a rezultat în stilul de viață „modern” al femeii care lucrează în afara casei, încercând să „devină bărbat”, astfel pierzându-și propria identitate. Viața de familie a erodat, copiii sunt trimiși la centre de zi pentru îngrijire în lipsa părinților care sunt foarte ocupați pentru a mai avea grijă și de copiii lor. Această violență produsă împotriva naturii și a culturii a distrus căminul, cândva cunoscut ca un loc ce deține balanța între autoritate și dragoste, pace și siguranță.

Unele principii și legi au fost ordonate Universului de către Dumnezeu cel Înțelept și a creat oamenii din el cu o caracteristică deosebită. Bărbații sunt mai puternici din punct de vedere fizic și mai capabili decât femeile, construiți pentru a lupta fără a fi nevoiți să se sustragă de la bătălie. Situația este diferită în cazul femeii, din cauza menstruației, recuperarea după nașterea copilului și deci neputința sa de a lua parte la rugăciuni și posturi. Femeile nu pot fi capabile de a îndeplini datorii publice continuu. Cum ar putea o mamă cu un copil în brațe să administreze o armată, să ia decizii de viață și de moarte și să susțină o strategie dificilă împotriva inamicilor?

Un Profet trebuie să conducă umanitatea în orice aspect a vieții sale religioase și sociale, fără nicio limită. De aceea Profetismul este imposibil pentru femei. Dacă bărbații ar putea naște copii, nici ei nu ar putea fi Profeți. Profetul Muhammad (s.a.a.w.s) subliniază acest lucru atunci când descrie o femeie „cele care nu își pot îndeplini obligațiile religioase în totalitate și care nu pot finaliza unele dintre acestea.”3

Un Profet este un exemplu, un model de a conduce fiecare aspect din viețile noastre, astfel încât oamenii să nu poată susține că le-au fost cerute lucruri pe care ei nu le pot face. Chestiunile legate de femei erau comunicate femeilor de către cele ce trăiau în casa Profetului. 


 

  1. Ibn Hanbal, Musnad, 5:169.
  2. Luqman (31:12), Uzayr (9:30) și Zul-qarnain (18:81-98).
  3. Bukhari, Hayd, 6.
Pin It
  • Creat la .
Copyright © 2021 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.