Libertatea
Libertatea este când, cu bună ştiinţă, spiritul se apleacă numai asupra unor trăiri şi gânduri înalte şi nu slujeşte altor principii în afară de bine şi virtute.
Mulţi oameni închişi sau în lanţuri rămân liberi în propria lor conştiinţă şi astfel nu resimt lipsa de libertate, însă mulţi alţii nu gustă libertatea în adevăratul ei sens, deşi trăiesc în mari palate şi grădini.
Adevărata libertate este cea îmblânzită, care poartă lanţul religiei şi al moralei, precum şi jugul de aur al gândirii sănătoase.
Adevărata libertate este eliberarea minţii omeneşti de toate piedicile în calea progresului spiritual şi material, fără însă a cădea în indiferenţă şi nesocotinţă.
Libertatea dă oamenilor dreptul de a face orice voiesc, cu condiţia să nu facă rău altora şi să rămână mereu pe deplin credincioşi adevărului.
Libertatea care nu acceptă ideile şi sentimentele religioase, care nu este fundamentul virtuţii şi moralităţii, e ca o mâncărime. Comunităţile care suferă de acest chin nu-şi mai găsesc pacea și ajung să se abată de la calea comună a umanităţii.
Cei pentru care libertatea înseamă libertate absolută confundă libertatea omului cu cea a unui animal. Criteriile morale nu se aplică la animale. De aceea, animalele sunt libere de orice constrângere morală. Unii oameni vor tocmai o astfel de libertate iar, când o dobândesc, o folosesc pentru a-şi satisface cele mai abjecte dorinţe ale cărnii. O libertate ca aceasta este o libertate animalică. Adevărata libertate, cea izvorâtă din responsabilitate morală, este măsura adevăratei umanităţi. Ea motivează şi însufleţeşte conştiinţa, şi înlătură orice obstacol din calea spiritului uman.
- Creat la .