Definirea etosului în educația valorilor globale

Ca investiție, educația acorda un mare beneficiu economiei sociale a fiecărui stat ca un efort uman eficient și concis, focalizat asupra unor rezultate productive. Poate atașamentul față de dezvoltarea capacităților de gândire precum și percepțiile sociale și etice ale comportamentului tinerilor să ofere o oportunitate pentru pacea mondială? Modelul oferit de Gülen reprezintă o metodă viabilă, agreabilă international și interculural de a preda aceste capacități etice și sociale drept mijloace pentru obținerea păcii prin intermediul educației bazate pe valori.

Nimeni nu poate contesta faptul că în sistemele educaționale și în societăți există o lipsă de predare practică și de cunoștințe despre capacitățile acceptabile din punct de vedere social asupra valorilor morale și eticii. (Nelson, 2005:1.)1 Adepții mișcării Gülen realizează că viitorul Turciei stă în educarea tineretului turc. Prin urmare, se cauctă standarde înalte de așteptare și responsabilitate atât pentru elevi, cât și pentru profesori. (2005:3-8)2 Există o nevoie de a scoate în evidență dezvoltarea etică și socială și de a aproba un ideal de susținere care încurajează o acțiune umană pozitivă față de un mai mare bine comun al societății civile, pentru a sustine și pe viitor scopul mondial de stabilire a pacii. (Dallmayr 2003:421- 442)3

Introducere

Această lucrare tratează educația și atingerea cunoașterii ca un element integral pentru susținerea unui mediu al gândirii corecte, al eticii globale și al valorilor. Se va face referire la trei arii folosindu-se baze create în cadrul Mișcarii Educaționale Fethullah Gülen din Turcia drept metoda de a atinge acest scop. Ariile de discuție vor include urmatoarele: 1. modelul Gülen pentru predarea valorilor morale, etice și sociale în mediile educaționale și sociale; 2. beneficiile derivate din implementarea conceptului de valori morale globale și 3. rezultatele anticipate care pot fi posibile și dovedite pentru succesul studenților. Mișcarea Gülen chiar oferă un plan funcțional și productiv care stabilește un mijloc de a îmbunătăți sănătatea socială, educațională și religioasă în societatea civilă prin predarea valorilor morale și sociale tinerilor. Copiii, când sunt educați cu perspective globale și cu o grijă reală umană a diferențierii binelui de rău, construiesc o speranță mondială pentru crearea unui viitor pașnic. Un angajament făcut în sensul implementării standardelor de morală, etică și valorilor sociale copiilor poate evita neînțelegeri viitoare și îmbunătăți atitudinea mondială, creându-se astfel un fond pentru stabilirea unui forum de promovare a valorilor globale. Această unitate stabilește un forum pentru o fundație solidă pe care societățile își pot baza deciziile luate pentru generațiile viitoare. În cele din urmă, o focalizarea asupra educării tinerilor și a societății generează un beneficiu social și o oportunitate pentru pace. (2005:438)4

Definirea unității raportată la nevoie

Ideea unui standard global etic și moral nu este un concept nou. Cele mai vechi întâlniri pentru a dialoga au avut loc în Niceea cu scopul de a clarifica teologia creștine, iar apoi, mult mai târziu, în 1893, când S.U.A. au ținut un prim ecumenism interreligios în Chicago, care a dat naștere „Parlamentului religiilor lumii”. (Dallmayr 2003:423)5 Un ansamblu de delegați s-au reîntâlnit în Chicago în 1993 pentru a schița Declarația privind etica globală (2003:423)6 ca supliment pentru asigurarea unei perspective morale pentru Declarația universala a drepturilor omului (1948) (2003:423)7. Dezvoltarea ulterioară a acestor idei, așa cum apar în propagarea responsabilității umane pentru gândirea și acțiuni corecte, au fost determinate de teologul german, Hans Kung, în lucrarea sa, Responsabilitatea mondială: în căutarea unei noi etici mondiale (1991)8. Această lucrare este de asemenea recunoscută de Leonard Swindler care a schițat un standard etic mondial denumit Dialogul global si etica globala (1998)9. Teoria lui scoate în evidență beneficiile dialogului ca un precursor al transformării valorilor globale într-o realitate care poate fi stabilită. Dialogul este o componentă majoră a transcendenței comunicative a lui Gülen care ofera posibilitatea unei autoevaluări și constientizări spirituale. Hans Kung a subliniat faptul că dinamica societății actuale se îndreaptă către o „nouă” eră a realizării care se concentrează asupra conștientizării în cadrul perspectivei globale despre o societate globale veridică care se află într-o nevoie onestă de etos mondial.

„Noul”, după cum consideră Kung, este o eră de transcendență și de realizări care reflectă o societate mondială în permanentă mișcare, o eră care diferențiază idealul de ceea ce este și ceea ce nu este acceptabil. Chiar și acolo unde există valori sociale și morale, apar variații în ceea ce privește perspectiva asupra valorilor și asupra conținutului educației. Aceste variații pot produce conflicte în cadrul gândirii corecte10, a societăților și a culturilor din lume. (Butts 1988:174)11 Diferențe specifice sunt tesate în cadrul diversităților culturale și sociale, dar poate fi totuși întrezărit un angajament pentru etica globală și pentru valori. (1988:176)12 Speranța nu este fondată pe baze șubrede, dar nu este nici foarte evidentă. Procesul de globalizare face ca nevoia și dorința pentru comuniune cu alți oameni să fie inerente cunoașterii, precum și o experientă a pentru o existență spirituale mai înaltă.

Ceea ce este bine sau rău nu ține exclusiv de o singură forță religioasă, culturală sau de mediu, dar este în plus influențată de experiența umană. Culturile sunt influențate de observarea unor fapte grave și crude apărute în istoria societății umane precum Holocaustul sau genocidul din Rwanda și prin schimbările pozitive în ceea ce privește drepturile omului, așa cum s-a experimentat în Polonia sau Argentina. (1988:188)13 Aspectele negative ale lumii actuale își pun amprenta asupra unei crize fundamentale a sectoarelor economice globale, a ecologiei și a politicii și determină mărirea numărului de oameni sărăciți care înfruntă conflicte sociale, rasiale și etnice. Hans Kung face următoarea afirmație:

„... cerințele etice, natura necondiționată a necesității, nu pot fi fundamentate de către ființe care sunt condiționate în multe feluri, ci numai de ceea ce este necondiționat: de un Absolut care poate oferi o persectivă de ansamblu, care înglobează și intervine în natura individuală a omului și cu adevărat în întreaga societate umană. Aceasta nu poate fi decât realitatea ultimă, supremă... acel fundament primar, suport primar, scop primar al ființelor omenești și al lumii, pe care îl numim „Dumnezeu”. Küng (1991) (Dallmayr 2003:424)14

Această cercetare se va focaliza asupra sistemului educațional existent al lui Fethullah Gülen și eforturile sale de a revitaliza valorile morale și sociale ale sistemului educațional privat turcesc. În comparație cu acesta, sistemele educaționale americane au trecut de asemenea printr-o revitalizare a valorilor morale și etice în cadrul predării în sistemul de educație privat și public în societatea civilă. Copiii și tinerii nu sunt singura țintă a programului de valori sociale. Acesta este beneficiu pentru toți membrii din toate nivelurile societătii. Mișcarea educațională a lui Fethullah Gülen oferă un exemplu de plan funcțional, social, mondial pentru implementarea valorilor sociale și morale în cadrul educației. Conceptul său folosește elemente existente și eficiente ale esenței islamului, precum adevărul, integritatea, conștiința transcedentală, dragostea și respectul față de Dumnezeu. Totusi, accentul nu se pune pe religie, ci pe elementele care constituie educația într-un context moral și etic. Aspecte ale unor eforturi anterioare apărute și dezvoltate în S.U.A. au rezultat din teorii ale cercetătorilor, înțelepților și filozofilor în domeniul educației. Gülen folosește multe dintre aceste idei și teorii care susțin aceste concepte. Cele mai multe dintre teorii scot în evidență existența unei etici umane interculturale de bază și intrisecă, care este în special importantă pentru religiile lui Abraham și cea din est. Se poate indentifica, prin comparație, o interconectare universală. (Rindfleish 2007: 65)15 Există de asemenea teorii și metode de susținere în arenele politice și economice care nu includ întotdeauna elemente religioase. Scopul primar al educației bazate pe valori este să dezvolte o metodă de reflectare asupra moralității și a convenției sociale fără instrucțiuni religioase directe. (Nucci 1982:107)16

Conștientizarea existenței unei nevoi de etică mondială este întărită prin introducerea dialogului și a discuțiilor. Aceasta este un lucru pe care mișcarea Gülen pune accentul, și, pentru susținerea lui, nou-formata Fundație Blair promovează cercetarea curentă și predarea în sprijinul dialogului și a discuțiilor. Aceasta este o axă comună a demersurilor făcute de Gülen și Blair. Fundația Blair recunoaște faptul că standardele morale și etice, precum și elementele de bază pentrru dialog și discuții, reprezintă initiațive importante pentru fundațiile implicate în cauzele umanitare mondiale. Organizațiile non-profit și mișcările sociale consideră că înfruntarea nevoilor umane este urgentă și aduce un beneficiu pentru binele comun. Acțiunea comună în sensul obținerii binelui comun și a eticii mondiale trebuie să funcționeze deschis, voluntar și simultan. Hans Kung definește acest bine spunând:

„Pentru ca etica să funcționeze pentru binele tuturor, aceasta trebuie să fie indivizibilă. O lume nedivizată are o nevoie din ce în ce mai mare de o etică nedivizată.” (Küng, 1991). (Dalllmayr 2003:424)18

Tony Blair a anunțat dorința sa ca Karen Armstrong sa creeze o Carte a compasiunii, un acord comun între lideri cu privire la o sandardizare a moralei mondiale și a persepctivei etice în rândul religiilor. Această initiativă sustine că:

„Religiile diferite își formulează perceptele etice proprii în funcție de credințele lor în transcendență. Deși doctrina și credința asociate diferitelor religii variază în funcție de trascendență, principiile etice sunt totuși foarte similare. Problema, în fond, nu este aceea că nu există elemente comune ale principiilor etice în rândul religiilor, ci aceea că oamenii nu urmăresc principiile religioase ale propriilor religii și ideologii. (Mitra 1997:3-4)19

Aceste eforturi pentru dialog vor contribui la apariția unei baze morale și vor facilita discuțiile care pot apărea pe agendele politice, sociale, economice și de mediu, acestea fiind îndreptate catre o cooperare universală pentru proiecte umanitare și sociale. În acest sens, educația se concentrează asupra adulților și a liderilor cu credințe politice și congregaționale. (Goldstein 2008:1)20 Standardizarea eticii la scară mondială trebuie să susținută de cooperare și suport la toate nivelurile societății. Cunoștințele și studiul sunt valoroase, iar atunci când sunt aplicate corespunzator, studiul, educația și cunoștințele pot avea rezultate bune. Programele și curriculumul trebuie să fie evaluate, asimilate și aplicate astfel încât valorile morale și sociale să influențeze pozitiv societatea civilă. Valoarea, prin urmare, se găsește în „coexistenta sa permisivă” cu o societate aflată într-o rapidă schimbare. Societatea se schimbă atât de repede încât este dificil șă ținem pasul cu schimbările tehnice, economice și politice, iar problemele sociale și global-sociale și diversitatea reflectă adesea imaginea unei griji în legătură cu creștea în contextul acestei schimbări. Conștiinta oamenilor în privința unor griji culturale, umanitare sau sociale reflectă latura morală și etică a curbei de învățare. Deseori, balanța nu este ținută sub control. Această balanță se găsește în cadrul viziunii unui plan total și atotcuprinzator, plan în care nu numai științele academice devin un efort susținut, dar în care sunt integrate și grijile cu privire la comportamentul moral, etic și luarea deciziilor. Balanța dă duce la eficiență atunci când se produce în interiorul întregii ființe. (Jarvis 2000:349)21

În cele din urmă, dacă esența umană poate fi transformată de catre ideolegii culturale, de mediu și umanitate și de către educație, atunci este posibilă crearea unor conformități morale acceptabile în cadrul societății mondiale. În această relație, religia nu este un factor major în ciuda inabilității sale de a se separa de cultură. În schimb, convingerile morale și etice se pot referi, fără îndoctrinări, la religie. Gülen face acest lucru în mod eficient. Aspectul interesant al școlii Gülen este acela ca ei nu predau religia, deși credința este un motiv pentru creația lor. Ei scot în evidență predarea eticii, care oferă unitate între religii, etnii și orientări politice. (Agai 2003:48)22 Obiectivul este de a elabora un mijloc și o metodă de a contura disticii culturale și de a crește conștiința socială. O focalizare umanitară mai mare în care unitatea, comunitatea și ummah23 devin rezultate previzibile și produc un sistem care să susțină standarde educaționale ale atitudinii morale universale reprezintă scopul suprem. (Dallmayr 2005:438)24 Nevoia unei etici globale și a unui sistem de valori umane formează o bază care sprijină initiațivele educaționale civice americane, așa cum face și modelul educațional Gülen. O examinare internă a caracterului uman dincolo de constrangeri religioase, politice sau de altă natură joacă un rol important în determinarea mediului cultural necesar susținerii unei economii sociale sanatoase, de succes și educată. Economia socială asigură utilizarea cea mai eficientă a societății civile pentru rezultate exacte. Această concentrare maximizează valorile sociale și crează un sistem valid pentru stabilirea unui etos global.

Un răspuns turcesc musulman

O examinare a continuțului educației bazate pe valori scoate în evidență părți care, conform opiniei lui Fethullah Gülen, trebuie schimbate. Metodele și standardele lui sunt promovate în cadrul facilităților educației private, susținute de toți membrii societății. Există căteva diferențe capitale între sistemele de educație private și publice, cea mai mare diferență este metoda implicită și transcedentală de a obține o educație morală și socială bazată pe valori pentru studenții implicați, dublată de rezultate academice de succes. Programul său are efecte asupra studentului prin înglobarea „întregii” ființe – fizic, spiritual și mental ─ pentru a scoate la suprafață cel mai mare succes al studentului. (Nelson 2005:4-7)[25] Se acordă o atenție redusă religiei, dar accentul cade în mod ferm pe asigurarea unui mediu de studiu pozitiv, modele morale bune și abilitatea de a include valorile importante. Scopul final este de a construi un bun caracter social și moral. O metodă transcendentală este instituită prin modelul Gülen de educație, iar acesta devine eficient când studenții învață să depășească barierele apărute din surse culturale, religioase și de mediu. Transcendența invită la o creștere a conștiinței spirituale prin care studenții cultivă latura lor interioară. Aceasta latură răspunde spiritualului, nu neaparat religiei, și reflectă o conștiință spirituală care permite o deșteptare transformativă a spiritului. Cu ajutorul practicii și a exemplelor, aceasta devine o tranziție ușoară. În special pentru studentii care au participat la program de la începutul perioadei lor de formare până la anii universitari. Profesorii oferă comportamentul lor ca exemplu, punând accent pe  trăsăturile de caracter care alimentează succesul studenților. Educația poate, așadar, să creeze capital social, produse valoroase alcătuite din membrii societății civile care construiesc un mediu relațional pozitiv, prodcutiv și sanatos. (Agai 2003:49)26

Fethullah Gülen este un om modern, un filosof, un sufist, musulman și turc. Este cine este și susține ceea ce crede chiar dacă gândurile sale sunt sau nu împărtășite de majoritatea turcilor. Nu este condus de influențe politice , susținând hotărât dezvoltarea Turciei și îmbunătațirea educației pentru tineri. Școlile sale au filiale în multe țări, în special în acelea în care există o conexiune cu Turcia. Scopul său este dezinteresat, indiferent de ceea ce susțin adversarii săi.(Gündem and Afak 2008)27 Considerând că oamenii sunt compleți și întregi, că sunt conștienți de latura lor spirituală, luând în calcul nevoile lor spirituale și moralitatea lor, se poate găsi un element comun al existenței lor. Este important să notăm că:

„Viața oamenilor nu este limitată la viața pământească și... toți oamenii au o sete mare de eternitate, iar democrația poate atinge vârful perfecțiunii și poate aduce chiar mai multă fericire umanității. Principiile islamice de egalitate, toleranță și dreptate poate ajuta democrația să își îndeplinească scopul. (Carroll 2007:19)27

Contribuind la etosul societății civile cu aceste tipuri de credințe interioare se poate stabili un adevăr global. Etosul, pe scurt, este definit drept:

Marele incoșntient de obiceiuri culturale, dominante de comportament și așteptări care informează, definește și constituie viețile noastre – inclusiv dimensiunile variate de interrelaționări emoționale, intelectuale și fizice care conturează activitățile noastre zilnice... și, pe măsură ce pășim într-o epocă de conștiiță globală și se formează o societate globală, omenirea trebuie de asemenea să cultive o perspectivă globală. Preocupările locale, regionale și naționale vor rămâne, dar etosul nostru personal și colectiv va trebui să inculdă un etos global. (Halloran and Bale 1997:2)29

Formularea unui etos global care este universal acceptat și reflectă înțelegerea diversă, sensul suprem al vieții și cum să trăiesc în conformitate cu acesta reprezintă provocarea întalnită în schițarea unui plan standardizat al valorilor sociale și morale globale (Mitra 1997:1)30. Există o mare nevoie de a menține diversitatea în cadrul perspectivei globale pentru a crea un etos de succes. Gülen, ca un apărător al dialogului, înțelege necesitatea de a menține diversitatea. O parte a islamului și o datorie a musulmanilor este aceea de a promova ideea unei lumi unde se poate integra toată lumea, o lume mai pașnică și mai sigură. În conformitate cu credințele musulmane ale lui Gülen, o comunitate internațională dezvoltată de credința poate, prin intemediul dialogului și al înțelegerii, să dezvolte o societate globală folositoate cu adevărat și să aibă rezultate eficiente. (Ahmed 2007:Forward)31. Acțiunea morală poate să reînnoiască acțiunea civilă corectă și civismul pozitiv32 care crează principii de bună cetățenie și dezvoltă o civilizație mai bună. Gülen crede de asemenea că scopul adevărat al națiunilor este de a reînnoi civilizația indivizilor și societății prin intermediul acțiunilor morale. (Ahmed 2007:Forward)33 Acțiunea morală poate ajuta la reînnoirea gândirii civile și poate crea o economie socială pozitivă. Astfel, există o oportunitate de a redefini propria identitate prin intermediul conștiinței spirituale interioare. Aceasta conștiință este o fațetă valoroasă a interacțiunii sociale în cadrul parametrilor dialogului și oferă un mijloc de a transcede diferențele. Această transcendență traversează barierele rezultate din lipsa capacității de a se auto-exprima datorată viziunilor religioase, juridice sau politice în interiorul unui mediu dat. O asemenea putere este cea mai productivă. Abilitatea de a trece peste diferențe constă în a cădea la pace prin evidențierea unei coexistențe într-o rețea globală caracterizată de respectul pentru înțelepciune, reverența și umanitate34.

Ann Munley, președintele Universitatii Marywood din Pennsylvania, a caracterizat școlile turcești din lume drept „insule de pace”35. În continuare, declară:

„În ziua de azi, lumea noastra are nevoie de astfel de insule de pace în care oamenii pot trăi în pace și solitaritate mai mult decât oricând”, a spus Munley în timpul unei conferințe intitulate Contribuții ale comunității Gülen pentru dinamism musulman și educație, ținută la universitatea ei. (Bulut 2008: 1)36

Așa cum a afirmat domnul Gülen, inițiativa educației sociale și morale evidențiază o încercare de a găsi un mijloc de a direcționa nevoia morală tineretului, adulțiloe și comunității. (Nelson 2005:4-7)37 În eșență, această apropiere poate modifica percepția cu privire la o dispoziție favorabilă a valorilor globale. În S.U.A., procesul dă adesea naștere la diferite titluri și scopuri. Într-o societate globală, acest caz este adesea întâlnit. Initiațiva americană aseamănă adeseori educația bazată pe valori, educația sexuală, educația caracterului, programe de mediere egală cu civică, dar în realitate, rămâne o nevoie vitală. Întrebările care derivă din programele educaționale bazate pe valori necesită evaluări atente și rezultate anticipate specifice. Răspunsurile nu sunt întotdeauna simple, dar angajamentul și determinarea pot atinge rezultate de succes.

Conceptele educației bazate pe valori înseamnă educarea studenților să fie capabili de a recunoaște acțiunile sociale corecte și gândirea rațională, inclusiv capacitatea de a înțelege, asimila și a evalua informații în medii sociale. Valoarea38 din educația valorilor este cel mai bine înțeleasă ca o justificare folosită pentru a distinge etica comună în cadrul rutinei zilnice. O analiză mai amanunțită folosită pentru distingerea valorilor are adesea o conexiune morală legată de cantărirea rezultatelor pentru a determina acțiunile corecte și greșite. Acest proces reprezintă o dezvoltare internă realizată în timp util care implmentează o conștiință a etosului și a valorilor. Câștigul poate fi împiedicat dacă influența venită de la forțele externe de mediu este contrară rezultatelor așteptate.

O componentă de bază în modelul educațional al lui Gülen se bazează pe credința sa într-o moralitate aflată în centrul islamului. Principiile sale îndrumă interacțiunea socială și morală în contexte culturale moderne determinând acțiunile corecte. Abordarea sa folosită în școlile publice îmbracă forma unei metodologii a valorilor sociale, civice, academice, comunității și familiei. Gülen a învățat studenții să înțeleagă și să stabilescă „scopul acțiunii” și „scopul derivat” pentru a determina diferența binelui și răului din acțiune prin intermediul revelației divine și prin găsirea căii de mijloc. (Gülen 2005b: 61)39 Studenții deosebesc scopul în cadrul contextelor sociale pentru a înțelege pe deplin acțiunea și consecința. Astfel oferă cel mai mare beneficiu pentru binele întregii comunități. Succesul, prin urmare, derivă din utlizarea unor perspective universale pentru stabilirea unui etos global și a unor valori sociale care promoveză rezultatele benefice umanității. (Prencipe and Helwig 2002:842-856)40

Binele comun este format în cadrul diverselor populații, iar pentru a pastra adevarătul design al diversității, normele cultural-naționale și individuale trebuie luate în considerare. Înțelegerea societăților civile globale și diversitatea lor ajută la identificarea unui model moral întâlnit în economiile sociale. Un concept care folosește acest mode pentru găsirea unei etici globale și a unei ordini sociale este credința, fie ca aceasta este în Dumnezeu sau în altceva. Elementul credinței este acela din care extragem bunuri preexistente întâlnite la întreaga umanitate. Este foarte important ca individualismul tineretului să fie păstrat, în timp ce însuflețim în el conștiința spirituală prin procesul de educare. O metodologie aliniată la perspectiva globală poate asigura păstrarea individualismului și a diversității ca importante elemente ale valorilor sociale globale. Prencipe și Helwig declară ca eforturile publice nu trebuie să înlature individualismul.

Justificarea morală trebuie să includă, de asemenea, luarea în considerare a rolului aspectelor legate de sinele fiecăruia, inclusiv a valorilor, a faptelor și a scopurilor văzute drept primordiale autodefinirii și a înfloririi umane (Prencipe and Helwig 2002:842)41. Identitatea morală și responsabilitatea joacă un rol important în eliminarea prăpastiei dintre cunoașterea morală și acțiune… Atât diversitatea și scopul acestor valori cât și modurile importante în care acestea se pot diferenția în modul de gândire social și moral al indivizilor conduc la o înțelegere mai bună a felului în care moralitatea se dezvoltă în indivizi. (2002: 843)42

Studiul lor (2002) relevă faptul că predarea directă a religiei sau a moralității nu este pe scara largă cea mai acceptabilă opțiune de predare a eticii și a valorilor sociale. Deși cercetările demonstrează valoarea unei astfel de inițiative și acțiuni, acestea nu arată ca instrucția directă este cea mai bună opțiune în cadrul școlilor publice. În S.U.A. considerațiile asupra educației valorilor reflectă adeseori încercări de a integra și de a face diferență între etica morală și cea a caracterelor, diferențiind trăsături precum egalitatea rasială și onestitate. Conexiunea morală este facută la scară largă, iar gândirea analitică poate rămâne mai puțin dezvoltată.

Există o nevoie pentru realizarea unei distincții mai evidente între tipurile de valori și contextul social al educației valorilor. (2002:853)43

Prin examinarea valorilor în cadrul procesului de identificare a unui standard global, este relevată conștiința unei valori globale, iar importanța angajamentului fața de comunitate este scos în evidență. Oamenii pot fi facuți să se gândească la ceilalți, să cadă la pace, să respecte culturile și legea. Acesta nu este un concept străin, dar punerea în practică poate fi dificilă. Aplicarea implică un proces de transformare care perfecționează intuiția indivizilor prin dezvoltarea unei conștiințe spirituale. Sacrificarea bunului caracter și modelarea eticii în interiorul sălii de clasă reprezintă una dintre căile de a implementa în mod indirect valori acceptabile și etici morale pentru generațiile viitoare. (Nelson 2005:8)44 Nu este inacceptabil să nu existe profesori morali, etici și abili în sala de clasă pentru modelarea bunului comportament și a gândirii corecte și pentru determinarea rezultatelor pozitive ale studenților. Aceasta este o parte importantă a modelului Gülen pentru educatori. Profesorii sunt educatori ai academicului și modele ale unui ideal. „Idealul” produce ceea ce Gülen numeste „Generatia de Aur” (Nelson 2005:8)45 care își continuă traseul prin crearea unei societăți noi, revitalizate în interiorul unui mediu global divers. Idealul înglobează o asimilare a dogmelor valorilor unui sistem etic care poate fi transmis altora prin adoptarea lui în cadrul comunității.

Dezvoltarea transcendenței și conștiința educației

O focalizare asupra conștiinței spirituale dezvoltă un proces transcendent încorporat prin intermediul unor capacități mai înalte ale nivelului de gândire. Este un proces recunoscut de Fethullah Gülen drept un instrument pentru educarea copilului în totalitat cu scopul de a-l pregăti pentru o funcționare optimă într-o societate civilă globală și diversă. Filosofii recunosc un ideal uman arhetipal care distinge dezvoltarea umană și asimilarea în cadrul sistemului valorilor sociale și spirituale. Umanismul este definit ca:

„Scopul spre care aspiră toți cutezatorii, fie pentru ceea ce înseamnă el singur, fie pentru ceea ce el oferă cu privire la o realitate ultimă, transcedentă, cum este Dumnezeu.” (Carroll 2007:29)47

Pentu a obține o perspectivă transcedentală, sunt dezvoltate elemente ale conștiinței care sunt vizionare și ideale. Conștientizarea transformă perspectiva spirituală într-un idealism vizionar sau într-un mod transcendental. Acest mod transcendental este definit de teoria lui Kant drept o filosofie care scoate în evidență condițiile înaintea cunoașterii și experienței sau caracterul necunoscut al realității ultime sau care scoate în evidență transcendentul ca realitate fundamentală. O filosofie care afirmă prioritatea spiritualului și transcedentalului în fața materialului și empiricului. Calitatea sau starea de a fi transcendental, de exemplu: idealismul vizionar…(1977: 1239-40)48

Transcedența devine efortul de a perfecționa interiorul ființei și de a o ridica la un nivel mai mare al conștientizării. Aceasta experiență spirituală admite existența unei credințe în ceilalți, în sine și în mediul social. Fără conștientizare nu există o perfecțiune internă și se găsește o lipsa a semnelor spirituale distinctive și a credinței viabile. Etosul a ceva ce este deasupra tangibilului, a mediului imediat nu este creat. Cel mai remarcabil element care unește umanitatea este credința. Credința care transcede este firul cu care este țesută haina umanității. Factorul interrelaționării exisțentei unei culturi globale este ceea ce reduce diversitatea la o simplă culoare cu care se vopsește țesătura.

Dacă credința poate fi simplificată și definită drept o coenctare spirituală transcedentă, atunci de ce este un concept dificil de imginat? În cadrul educației în care le este predat elevilor cum să gândească despre viețile lor și despre repercursiunile acțiunilor lor este crucială procesului de dezvoltare care duce la o justificare matură social acceptată. Abilitățile gândirii critice reprezintă punctul central al dezvoltării cognitive din cadrul taxonomiei Bloom. Cu cât un student are o abilitate mai mare de a analiza și asimila informații pentru a le folosi ulterior, cu atat are o capacitate mai mare de a lua decizii. Această viziune se poate aplica școlilor, dar și familiilor, comunităților și mediei. Toate elementele majore ale societății trebuie sa ia parte la acest proces și să se alinieze eforturilor de educare a tinerilor. Este evidențiat faptul că:

„Oamenii foarte educați joacă un rol important în societatea actuală și în cea a generațiilor viitoare. Este imperativ ca tipul de educație să fie potrivit pentru a susține o misiune universală capabilă de a face față problemelor complexe ale unei societăți diverse și să ia în considerare previziunile concentrate și chibzuirile derivate dintr-o contemplare a relației cauză-efect. (Carroll 2007:74)49

Justificarea este crucială pentru a asigura absolvenților faptul că dețin abilitatea de a funcționa și se comportă productiv în sistemele sociale globale. Există o nevoie de a crea o listă a justificărilor umane pentru a continua să susținem speranța unei existențe pașnice. Învățarea bazată pe transcendența aduce conștiința individală și realizarea spirituală la percepții mai înalte. Aceasta permite o gândire mai elevată și produce o răbdare care se bazează pe credință.

Percepţiile morale ale indivizilor sunt determinate de factori inerenți pentru relaţii sociale, spre deosebire de o formă particulară de structuri sociale sau culturale. Ridicarea nivelului de gândire cognitivă şi a procesului de raţionament pentru a atinge cel mai înalt nivel de taxonomie încorporează, conform lui Kohlberg & Ruriel (1971), educația valorilor, mai degrabă decât focalizarea pe valori specifice, se centrează pe eforturi de a muta studenții de la niveluri inferioare de motivare morală, în care convenţia şi morala sunt presupuse a fi nediferentiate la niveluri mai înalte, în care convenţia şi moralitatea (justiţie), plasează convenţia drept bază pentru judecăţile de valoare. Atunci, în acest sistem, moralitateași convenția sunt diferențiate, dar în acest mod convenția este vazută ca o subclasă a moralității. (Nucci: 1982:95)50

Credința, elemental principal al transcendenței, este relevat la evrei ca „substanța lucrurilor la care sperăm, dovada lucrurilor pe care nu le vedem” (11:1) De-a lungul istoriei Bibliei găsim exemple ale patriarhilor care au pus în practică a lor credința. Se bazează pe ea pentru a găsi direcția, iar credința lor, nu viața lor pe Pământ, devine principala țintă a căutărilor lor. Dorința lor spirituală depășeste toate aspectele pământești. Ei susțin că, cu cât este mai mare credința lor, cu atât va fi mai aproape mântuirea lor. Umanitatea nu poate ignora faptul că credința, indiferent în cine sau în ce, este un instrument important de a evidenția cele mai mari lupte pe care viața ni le poate oferi și posedă puterea de a interconecta generații, religiile lumii și culturi. Poate această credință care este așa puternică să fie îndreptată către realizarea unui bine comun în care credința, indiferent de grad, poate fi folosită să uneacă societățile și să promoveze moralitatea globală și pacea?

Nepercepând existențele din lume și/sau din Univers, frumusețile, miracolele, fenomenele, adevărurile și viețile inconștiente de aceste armonii, neatente și indiferente la orice, care nu caută înțelepciunea din spatele unor astfel de lucruri, conștiința de sine și lumea interioară, slăbiciunea spiritulă nu este niciodată hranită. Prin urmare, omul nu învață nimic până când Dumnezeu/Allah nu a revelat aceste semne treptat. (Gülen 2005a:35)51…„și peste câte semne din Rai și de pe Pământ nu trec ei? Totuși își întorc fețele de la ele!” (Yusuf 12:105)

Omenirea posedă dorinţa înnăscută de credinţă sau o reasigurare a unor elemente de speranţă. Omenirea, de asemenea, posedă o dorinţă înnăscută de a fi iubit, acceptat, şi evaluată. Această sugestie mărturiseşte o existenţă a bunătații interioare, care este adesea latentă. Credința confucianistă susţine convingerea că natura umană este în mod inerent bună. Confucius nu crede neapărat că omul este incapabil de rău, dar că natura umană poate fi dezvoltată sau învațată să aibă un comportament moral. Pentru a însufleți bunătatea spirituală latentă a omenirii trebuie aprinsă credinţa. Aceasta poate dura și poate necesita devotament atât din partea elevilor cât şi a profesorului, dar beneficiul derivat din această bunătate este în mod repetat observat prin dovada unei bunătăți morale transcedentală. (Carroll 2007:45)52 În mediile sociale în care există atât credinţa cât şi necredinţa, credinţa personală trebuie să rămână intactă. Această aderare la credinţă permite societăţilor mondiale sa se unească şi să stabilească traiectorii morale.

Societăţile sunt, de asemenea, în măsură să se unească dincolo de barierele culturale prin dialog, discurs şi deliberare. Dialogul, aşa cum este cunoscut în prezent, ne permite să beneficiem din interacţiune atunci când nicio altă metodă nu poate părea posibilă. Interacţiunea dezvoltă rudenie, stabilirea de relaţii cu alţii. Comunicarea nu este întotdeauna evidentă. Fie ca oamenii își spun sau nu cuvinte unu altuia, ei tot comunică. Discursul verbal nu este singura formă de comunicare. Metode fizice ale comunicării sunt de exemplu contactul vizual, o strângere de mână, un semn sau un zâmbet. Ignorarea comunicării non-verbale arată o incapacitate de a sintetiza o situaţie şi este adesea interpretată ca apatie. Omenirea nu poate fi nimic mai mult decât ceea ce o face să fie ea însăşi şi, dacă este ghidată de acţiuni corecte şi intenţii dreapte, acesta devine conştientă.

Această conştientizare este un alt mod de a ajuta la depăşirea gratificaţiilor instantanee ale unei lumi materiale. (Carroll 2007:81)53 Omenirea, prin urmare, se îmbogăţeşte cu capacitatea de a depăşi obstacolele de imoralitate şi satisfacţiile temporale instantanee ale unei lumi materiale moderne. Credinţă derivată din conştientizarea spirituală interioară de transcendenţă permite credinciosului să perceapă consecinţele, pentru a trăi o viaţă împlinită. Gülen susţine în continuare că elementul de credinţa este un concept care ne oferă toată capacitatea necesară de a deveni vrednici de promisiunea pe care Dumnezeu ne-a dat-o. (Gülen 2005a:XV)54 Musulmanilor, ca credincioși ai lui Dumnezeu, le-a fost promis : „Înainte de aceasta am scris în Psalmi, după mesajul (dat lui Moise): robii Mei cei drepţi, vor moşteni Pământul.” (Anbiya 21:105)

Corectitudinea şi valorile morale sunt concepte transcendentale care ajung dincolo de barierele culturale și religioase pentru a sprijini un standard de etos la nivel mondial. Gülen insistă cu modelul său pentru educație, ca etică morală și caracterul pot fi predate simultan, alături de cadre didactice, cu condiţia ca trăsături bune de caracter şi etica sa fie prezete în mod natural în personal şi modelate corespunzator.

Formula lui Gülen pentru modelarea caracterului şi a moralității este subliminală. El întăreşte metode transcendentale, care devin inerente în caracterul personal al profesorului. Cadrele didactice sunt capabile să predea valorile de caracter și etică morală, prin stabilirea unui exemplu de aşteptari înalte în fiecare sală de clasă. Coerenţa şi uniformitatea pentru performanța elevilor şi a profesorului sunt, de asemenea, consolidate. Copiii au timp să dezvolte abilități de gândire corectă necesare pentru a formula procese sănătoase de luare a deciziilor în viață. Instruirea academică şi raţionamentul analitic sunt prezentate într-o pedagogie multi-curriculară care încurajează interacţiunea profesor-elev şi creează o mai mare oportunitate pentru rezultate de succes ale studenţilor. Această întruchipare a cadrelor didactice „complete”, implicate în „educaţie transcendentală deplină”, atrage atenţia asupra gradului de importanță pe care îl are prezența unor reprezentanți cât mai buni în domeniul educării tinerilor.

Educaţia în cadrul acestui standard este un factor important de schimbare. Profesorii sunt instrumente binevenite pentru construirea cunoaşterii şi valoarea lor este foarte apreciată. Şcolile îşi păstreză capacitatea de a monitoriza aplicanții în timpul procesului de alegere. Angajamentul necesar, precum şi numărul de ore pe zi petrecute în contact cu studenţii, subliniază faptul că aceste cadre didactice trebuie să fie eficiente, modele exemplare ale valorilor sociale, morale şi etice. Această metodă de modelare de educaţie se dovedeşte a fi o promisiune integrantă şi vitală pentru viitor.55

Preocuparea principală lui Gülen este pentru viitor, viitorul tinerilor şi viitorul Turciei. Ambiţia lui de a ridica reformatorii care pot, cu ajutorul fortificării unui sistem de valori eficiente, merge mai departe şi să trece dincolo de constrângerile fizice şi materialiste ale societăţii civile şi percepe nevoile sale sociale. Studenţii experimentează o transformare de sine atunci când elevă percepţia lor personală şi capacitatea de a raţionaliza dincolo de normele sociale publice (Agai 2003:77)56 O revelaţie surprinzătoare care rezultă de la tinerii educaţi cu valori sociale şi morale este faptul că se formează cu adevarat oameni buni. „O persoană este considerată cu adevărat om atunci când învaţă şi atunci când îi învaţă și inspiră şi pe alţii.” (Agai 2003:79)57 Este imperios necesar ca oamenii învățați să-și împrospăteze continuu cunoştinţele şi abilităţile lor pentru a oferi un exemplu pentru societății aflate într-o continuă schimbare. Va fi întotdeauna nevoie de persoane care pot adapta, modifica şi reevaluarea situaţii şi circumstanţe.

Învăţarea implică sectoarele sociale, publice şi private. Există motive să credem că predarea şi învăţarea informaţiilor noi necesită noi cunoştinţe şi abilităţi pentru a ţine pasul cu schimbările sociale. (Jarvis 2000:345)58

Procesul de gândire care formează conştientizarea transcendentală dezvoltată de tineret influențează epoca actuală a percepţiilor globale cu privire la necesitatea şi menţinerea unei păci durabile. Nu există nicio garanţie, formulă magică, un aspect permanent sau un ghid specific pentru a găsi calea de mijloc în care generaţiile viitoare ale unei lumi diversificate să se poată uni. Nimic nu poate fi luat de bun sau pus în aplicare de-a lungul existenţei eterne și ca răspuns la toate nevoile umane morale. Viaţa se schimbă mereu şi din acest motiv este evident că în viaţă condițiile se schimbă de asemenea.

În zilele noastre, o cale de mijloc potrivită pentru nevoile sociale și morale nu poate rămâne ca atare, dar poate deveni, în fapt, o extremă, fie un exces sau o deficienţă, în funcţie de ceea ce ziua de mâine poate aduce. (Kuru 2003:130)59 Viitorul unei păci transcendentale se găseşte în existenţa credinței, iar mulți sufiști sau gânditori religioși şi filosofi înainte de Gülen, au declarat ca schimbarea interioară este cheia pentru spiritualitate, care va aduce adevărul şi conștientizarea.

Educația valorilor și gândirea transcedentală poate realiza un capital social îmbunătățit, o privire de ansamblu a umanitatii și o dezvoltare a etosului global. Conștiința transcedentală și maturitatea spirituală oferă beneficii tuturor celor care recunosc altruismul ca evidentă unei platforme a valorilor globale contrafacute de o legatură umană comună. Islamul, o religie monoteistă care inspiră, trebuie să fie recunoscută pentru valorile sale esentiale și nu pentru fundamentalismul său deviant. Așa cum știm, islamul nu este numai o credinţă formată din teologie, filosofie şi misticism, dar este, de asemenea, o cultură şi un fenomen social cu caracter global, cu o istorie de mai mai mult de 1400 de ani. Islamul semnifică supunerea la voia lui Dumnezeu şi pace. Intenţia inițială a lui Muhammad a fost de a uni religiile monoteiste care s-au abătut de la credinţă. Scopul său a fost să unească pe cei care cred în Dumnezeu pe un platformă comună tuturor, la fel ca și căutarea de a concepe un standard al valorilor morale și sociale. (Duran 1997:1)60

Această profesie este ceea ce Gülen încearcă să atingă. Acest lucru este cel dintâi şi cel mai important motiv pentru aderarea atât de profundă la credințele sale islamice și la speranța sa viitoare pentru umanitate. Ambiţia lui pentru pace globală este ambiţia de a uni umanitatea prin credinţă. Este unitatea prin credinţă, mai presus de teologiile religioase care tind să dezbine mai degrabă decât să unească, în care oamenii educați se pot regrupa şi identifica împreună greşelile care s-au produs şi în care există oportunitatea de a forma un amendament global. Profitând de posibilitatea de a însufleţi gradul de conştientizare al societăţii civile prin educația valorilor şi creearea unui etos global echivalează cu o încercare exceptională de a menţine şi reafirma ceea ce constituie definiţia unui bine suprem. Această viziune idealistă a viitorului este realizată numai prin angajamentul interior al individului.

Liberul consimțământ al individului şi comportamentul său determină rezultatul vieții lui în această lume şi, în continuare, progresul sau declinul unei societăţi este determinat de voinţă, viziunea asupra lumii şi stilul de viaţă al oamenilor din interiorul său. Coranul (13:11) spune: „Dumnezeu nu va schimba starea unei persoane decât atunci când ea se schimbă (cu privire la convingerile ei, la percepția asupra lumii şi la stilul de viaţă).” Cu alte cuvinte, fiecare societate își ţine soarta în propriile mâini. 2001a, 135 (Kuru 2003: 129)61

Metodele de educaţie transcendentale sunt un mijloc prin care acest mesaj poate fi transmis. Nu este transferat direct, pentru a fi coercitiv, ci, indirect, în sensul concentrării asupra aptitudinilor analitice şi perspectivelor sociale. Deschiderea oportunităţilor de discuţie despre subiecte cum ar fi literatura, istoria, geografia, educaţie civică şi studii de cultură oferă criterii academice acolo unde este posibil. Formula succesului oferă importanţa impresionantă alegerilor bune, valorilor şi gândirii corecte. Acest lucru este modelat în sala de clasă a lui Gülen unde este subliniată irelevanța materialismului. Educatorii profesionali din fiecare sală de clasă creează un mediu care să permită elevilor perceperea profesorilor ca nepărtinitori, ca non-critici şi neutri prin comportamentul lor bun și prin valori non-materialiste.

Purtând halate albe în sălile de clasă, profesorii sunt toți recunoscuți drept egali și sunt considerați a avea aceleași valori, fără variație în identitatea morală. Sunt considerați drept întruchipări pure al integrității morale și etice. Această jertfire a adevărului reprezintă caracteristicile înțelepte ale lui Muhammad, gasite în hadithuri. Aceste caracteristici sunt în paralel cu gândirea teologică a estului și a vestului în ceea ce privește esența spirituală. Purtarea acestor halate albe înlătură diferențele personale și distincțiile pe care studenții ar dori să le mimeze, precum obiceiurile de a se îmbrăca, bijuteriile sau stilul individual al profesorilor. Elevii sunt atunci capabili să asculte atenție instrucțiunile și răspunsurile profesorilor. Răspunsurile profesorului întăresc alegerile morale și comportamentul, acesta vorbind cu un ton constant și neutru. Halatul alb purtat de profesori oferă un sens al unității care nu pare să afecteze negativ mediul de învățare sau să cauzeze degraderea.62 Nu există critici, iar cadrele didactice și elevii rămân deschiși discuțiilor.

Concluzii

Pentru un cadrul didactic din învățământul public, multe dintre conceptele modelului educațional al lui Gülen pot parea fantaziste. Metodele nu sunt confrontationale și nu sunt pe deplin puternice, totuși, legat de viitor, el transmite în mesajul său:

„Dominanția puterii este trecătoare, în timp ce puterea adevărului și a justitiei este eternă. Chiar dacă acestea nu există astăzi, ele vor fi victorioase în viitorul apropiat. Pentru acest motiv, politicienii sinceri ar trebui să se alinieze pe ei și politicile lor la adevăr si dreptate. Oamenii de un asemenea calibru se vor uni sub semnul spiritualității, al cunoașterii diverse, al gândirii, al comportamentului științific și al activismului înțelept. Niciodată satisfăcuti de ceea ce știu, aceștia își vor mări constant cunoașterea, cunoașterea sinelui, a naturii și a lui Dumnezeu. (Carroll 2007:56)63

Școlile sunt sustinuțe de către membrii societății civile și în schimb, absolvenții pot acorda beneficii înapoi comunității. Perspectivele globale învățate sunt un bonus în abilitatea lor de a înainta cu succes și de a deveni membri productivi și responsabili ai societății lor. Construirea unei societăți civile compusă din membri care dețin resurse și sunt capabili să recunoască nevoile umanitare reflectă o abilitate interioară de a adera la normele etosului global. Această perspectivă prezintă o apropiere pozitivă care aliniază gândirea civilă la o încadrare a valorilor acceptate din punct de vedere moral și social. Este adesea dificil, dar nu imposibil să fi capabil să creezi un proces în cadrul sistemelor educaționale care susține educația valorilor, dar care nu este coercitiv. Modelul Gülen oferă multe elemente pozitive care ajută la asigurarea unui sistem de valori ale educației pentru zona publică. Succesul școlilor private este evident, iar modelarea acestor aspecte pozitive în cadrul școlilor publice este fezabilă.

Astăzi, este evident faptul că înclinarea spre comunicare, dialog și discuții folosite adesea în medieri, rezoluții ale disputelor și în dialogul între religii favorizează interacțiunea pașnică. Aceste abilități sunt folositoare pentru susținerea tipului de pace pe care modelul lui Gülen încearcă să-l perpetueze prin a sa „Generație de Aur”. Mijlocele transcendentale ale eforturilor sale sunt globale și unesc. Trec dincolo de bariere și constrângeri pentru evaluarea conștiinței și necesității de a gândi corect. Îmbunătățirile din gândirea socială necesită timp și reprezintă o investiție care oferă beneficii întregii umanități. Procesul educațional al elevilor și al societății este unul care necesită angajamentul comunității.

Îmbunătățirea unei comunități este posibilă numai prin elevarea tinerei generații la rangul de umanitate, nu prin distrugerea elementelor negative. (Unal and Williams 2000: 308)64

Educarea copiilor în spiritul unui bun cetățean care se învârte în jurul moralei, eticii, responsabilității față de comunitate, a intenției și a cântăririi viziunii asupra viitorului, implicând luarea deciziilor, vă induce conștiința civică credibilă și va crea un fundament al idealurilor inerente. Evidența succesului este un instrument pentru măsurarea dobândirilor, pentru câștigarea recunostinței și pentru propagarea respectului pentru asemenea programe. Educația îmbunătățește sănătatea comunității, iar rezultatele vorbesc de la sine. Până acum, „Generatia de Aur” a Turciei a dovedit stabilirea unui exemplu pozitiv și o evidență a rezultatelor de succes al viitoarelor generații. Această generație este deschisă la instalarea valorilor globale sociale și morale pentru toți. Educația este baza generală pe care stau toate eforturile de a actualiza umanitatea deplină sau ideală. Fără educație, întreg sistemul se poate prăbuși. Există nevoia de cultivare a caracterului uman pe care fiecare membru trebuie s-o urmeze. Educația, luată drept cel mai înalt ideal și o piatră de hotar a structurii fundamentale, este inerentă într-o societate a ordinii. (Carroll 2007: 60)65

Discursul lui Fethullah Gülen exprimă în continuare faptul că astăzi multe dintre problemele de dezbinare prezente în lume sunt, de asemenea, unice pentru istorie. Înainte, conflictele la nivel mondial erau cauzate de diferenţele dintre civilizaţii. Cu toate acestea, până la sfârşitul secolului XX, diviziunile au devenit aparente, în cadrul punctelor de vedere şi perspectivelor de viitor la nivel mondial. Sistemele de guvernare și-au declarat sprijinul pentru instituirea unei declaraţii universale pentru definirea drepturilor omului. Modelul lui Gülen de educaţie consolidează un discurs comun, care se bazează pe elemente islamice fundamentale comune, spirituale şi universale care s-au dovedit a fi un instrument eficient la nivel mondial pentru a fi utilizat într-o societate multiculturală pluralistă. (Voll 2003:246-247)66

Voll afirmă în continuare ca:

Așa cum impactul activităţilor educaționale din cele influenţate de el (Gülen) susţin, viziunea sa face o legatură între modern şi postmodern, global şi local şi are o influenţă semnificativă în dezbaterile contemporane, care iau forma viziunilor de viitor atât ale musulmanilor şi cat si ale non-musulmanilor. (Voll 2003: 247)67

Pe scurt, generaţiile viitoare ale societăţii civile şi ale comunităţii trebuie să fie cultivate, educate şi întreţinute. Ele sunt scânteia eliptică care poate duce mai departe generaţii care raționalizează în numele binelui suprem al comunităţii. Comunitatea este formată din cei care sunt gânditori critici și vizionari şi care pot însufleți scânteia pentru a trimite mesajul mai departe spre beneficiul altora.

Cercetari viitoare

Un studiu următor va fi acela de a examina eficacitatea purtării halatelor albe de laborator, altfel de ţinute sau o uniformă a cadrului didactic în școlile publice. Măsurarea efectului acestei uniforme ca un instrument de consolidare al unui mediu nonopresiv, moral şi de constiință socială în sălile de clasă va fi studiat. Această investigaţie va dezvălui o simplă schimbare care ar putea face o diferenţă specifică în atitudini, în clasă şi în mediul sau climatul şcolar, precum şi în eficienţa în contribuirea la rezultatele pozitive ale elevilor. Acest studiu va examina, de asemenea, dacă rezultă o îmbunătățire în problemele comportamentale ale elevului. Utilizarea uniformelor de către studenți a fost instituită de unele sisteme de școli publice americane, dar nu au fost impuse neapărat și profesorilor. Recent, şcolile au cerut personalului şi studenţilor să poarte tricouri universitare ca o uniformă standard cu scopul de a promova obiective educaţionale înalte. Promovează purtarea unei uniforme în sălile de clasa ale școlilor publice, un mediufavorabil consștientizării sociale și morale și îmbunătățește studiul? Fac uniformele şi unitatea în rândul educatorilor o diferenţă în atitudinea elevilor faţă de ei şi materiile de studiu? În plus, ar putea crea o diferenţă în manierele şi tehnicile aplicate de educatori în şcoala publică creezând un mediu de transformare pentru construirea relaţiilor de succes cu profesorii, cu alţi studenţi şi cu comunitatea? Pot fi profesorii învățați sa-si controleze reacţiile? Poate implementarea tehnicilor de mediere pentru managementul clasei și disciplina administrativă, să se dovedească utile în atenuarea tendinţei unora dintre profesori de a „reacționa” în loc de a asculta? Cum pot aceste tehnici să funcționeze pentru îmbunătăţirea managementului, mediului sau climatului școlar dintr-un cartier? Educarea profesorilor, în sensul păstrării neutralității în opiniile lor, poate aduce această schimbare vitală în climatul școlar din sala de clasă.

Un model eficient este prezentat de principiul de educaţie al lui Gülen şi acesta poate fi aplicat la un sistem de educaţie public pentru a ajuta la construirea unei societăţi conştiente și dornice de a atinge un etos global pentru un sistem global de valori sociale. Sistemele de învăţământ oferă timpul necesar şi angajamentul pentru a insufla valorile morale şi sociale importante, necesare pentru a perpetua dialogul şi pacea. Abilitățile câștigate de copii sunt semnificative pentru menţinerea economiilor sociale sănătoase şi pentru producerea de cetăţeni productivi.

Rezultatul pe termen scurt al acestei cercetări va face o schimbare în comportamentul social al profesorilor şi studenţilor. Profesorii vor descoperi că, pentru a câștiga respect, trebuie mai întâi să-l acorde. Acest aspect înglobează o nevoie nemăsurabilă care poate fi satisfăcută prin implementarea unor schimbări mici în sistem pentru influențarea indivizilor. Materialul din cadrul unui asemenea studiu poate fi folosit pentru a reevalua metodele de formare a cadrelor didactice şi pentru realizarea stagiilor care, prin schimbări sociale practice, pot genera un impact extraordinar asupra tinerilor. Modelarea „binelui” rezultă în efecte pozitive asupra comportamentului elevilor. Elementele modelului oferit de Gülen pentru construirea caracterului nu oferă nicio constrângere religioasă şi recunosc beneficiile valabile pentru adaptarea aplicării modelul său în instituţiile publice. Acest lucru va consolida nu numai eficienţa educatorilor, dar oferă și rezultate îmbunătățite ale studenților. Înţelegem, după cum declară Confucius în The Analects că:

„...a iubi Umanitatea , fără a iubi învățarea: asta e decepția prostiei. A iubi înţelepciunea fără de învăţare iubitoare: asta e decepția subterfugiului. A iubi veridicitatea fără a iubi învăţarea: asta e înşelăciunea intoleranței. A iubi curajul, fără a iubi învăţarea: asta decepția confuziei. Şi a iubi determinarea fără a iubi învățarea: asta decepția neglijenţei. (Carroll 2007:61-62)68

În lumea zilelor noastre, a alege să nu înveți înseamnă a alege să trăiești lipsit de spiritul cunoașterii rațiunii și conștiintei. În comunitate, în cautarea binelui comun, este imperativ necesar să continuăm să învățăm, să schimbăm și să adaptăm. Așa cum lumea și oamenii săi sunt diversi și în continua schimbare, așa sunt și procesele care trebuie susținute și recunoscute drept nevoi în cadrul unei societăți globale. Aceste nevoi trebuie satsfacute pentru a continua să fim loiali justiției și drepturilor umane, iar educația trebuie să mențină o societate pașnică. În spiritul sufismului, Melvana confirmă ca e nevoie de o singură acțiune: o singură acțiune venită din partea unui singur individ pentru a aprinde energia celorlalți. „Dacă o lumanare o aprinde pe alta, atunci puterea celei dintâi nu este pierdută.” (Ağirbaşli 2007: 53)69

Bibliografie:

Agai, Bekim. (2004) Un reformist modern turco-islamic accesat pe 7/18/2008 de pe http://www.quantara.de/webcom/show_article.php?we_c=478&wc_id, trans. Jennifer Taylor–Gaida. ______ (2003) Etica musulmană a educației a mișcării lui Gülen în: M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse: Syracuse University Press): 48-68.

Airbali, Ahmet. (2007) Versuri selectate din cea de-a 800-a aniversare a învățaților turci și a sufiștilor, Melvana:Konya, 53.

Ahmed, Akbar. (2007) introducere în Un dialog al civilizatiilor:idealurile islamice ale lui Gülen și discursul umanist. Jill Carroll, Somerset, NJ.:The Light Inc. & The Gülen Institute.

Aras, Bulent si Omer Caha. (2000) Fethullah Gülen și mișcarea sa liberală „Islamul turcesc” Middle East Review of International Affairs 4, nr. 4, accesat pe 7/18/2008 de pe http://meria.biu.ac.il/journal/2000/issue4/jv4n4a4.html

Armstrong, Karen. 1993. O istorie a lui Dumnezeu. (New York:Random house, Inc.).

Balci, Bayram. (2002) Asia Centrală: Școlile misionare ale lui Fethullah Gülen. ISIM Newsletter in Religioscope, accesat pe 7/18/2008 de pe http://www.religion.com/info/articles/007_fetullahci.htm

Bader, Viet. (1999) Pluralismul religios: Secularism sau proritate democrației? Political Theory 27, nr. 5, 597-633.

Bedeau, Muriel J., James R. Rest, si Darcia Navaez. (1999) O perspectivă asupra cercetării educației morale. Educational Researcher 28, nr. 4, 18-26.

Bulut, Kadir. American University President Likens Turkish Schools to Islands of Peace. Pennsylvania, accesat pe 8/02/2008 de pe http://islam.sincx.com/index2.php?option=com_content&task=view&id=12345&pop=1&pag

Butts, Freeman R. (1988) Imperativul american pentru școlile americane… Inflamarea temperamentului civic… American Journal of Education 96, nr. 2, 162-194.

Carroll, Jill. (2007) Dialog și civilizație. (Somerset, New Jersey: The Light Inc.).

Dallamyr, Fred. (2003) Cosmopolitanismul: morala și politica. Political Theory 31, nr.3, 421 – 442.

Deringil, Selim. (2000) Nu exista constrangere in religie: Conversia și apostazia în Imperiul Otoman Tarziu: 1839-1856. Comparative Studies in Society and History 42, nr. 3, 547-575.

Dumanli, Ekrem. (2008a) Înțelegerea lui Fethullah Gülen (1) Zaman-ul de astăzi accesat pe 3/14/2008 de pe http://en.fgulen.com/content/view/2840/3/.  (2008b) Înțelegerea lui Fethullah Gülen (2) Zaman-ul de astazi accesat pe 3/14/2008 de pe http://en.fgulen.com/content/view/2840/3/ Înțelegerea lui Fethullah Gülen (2).

Duran, Khalid. (1997) Schițarea unei etici globale: o perspectiva musulmană. Global Dialogue Institute accesat pe 8/04/08 from http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/duran .htm. Fethullah Gülen si miscarea societatii civile accesat pe 8/04/2008 de pe http://www.Güleninstitute.org/index.php/About-Gülen.html.

Goldstein, Laurie. (2008) Noua caritate a lui Blair pentru stoparea extremismului, a conflictelor accesat pe 5/31/2008 de pe http://www.chron.com/disp/story.mpl/life/religion/5810630.html.

Gülen, M. Fethullah. (2005a) Întrebări și răspunsuri despre islam, Vol. 2. (Somerset, New Jersey, The Light Inc.).(2005b) Statuia sufletelor noastre: Renașterea în gândire și activismul islamic. (Somerset, New Jersey, The Light, Inc.).

Gündem, Mehmet. (2005) Școlile turcești din strainatate. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://en.fgulen.com/index2.php?option=com_content&task=view&id=1930&pop=1&pag. și Yeni afak (2008) Este Fethullah Gülen o figură politică? Press Review in Zaman-ul de Astăzi de pe 5/24/2008.

Halloram, Harry R., Jr. si Lawrence S. Bale. (1997) Către un etos global viabil. Accesat pe 8/04/2008 de pe site-ul Global Dialogue Institute http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/Isb_an.htm.

Jarvis, Peter. (2000) Globalizarea, societatea care studiază și educația comparativă. Comparative Education 36, nr. 3, 343-355.

Khuri, Richard K. (2007) Intersecția căilor către tolerață și coexistență: de la daoism și sufism, la Kant si Gülen. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://en.fgulen.co/index2.php?option=com_content&task=view&id=2479&pop=1&pag.

Kuru , Ahmet T. (2003) Căutarea lui Fethullah Gülen pentru o cale de mijloc între modernitate și tradiția musulmană: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds.) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press), 115 -130.

Maryon, Jerome D. (2007) Orientarea lumânării pe calea cea dreaptă. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://en.fgulen.com/index2.php?option=com_content&task=view&id=2481&pop=1&pag.

Michel, Thomas. (2003) Fethullah Gülen ca educator: in M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds.) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press), 69-84.

Mitra, Kana (1997). Schițarea unei etici globale: o perspectivă hindusă. Global Dialogue Institute accesat pe 8/04/08 de pe http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/kana_an.htm.

Nelson, Charles. (2005) Fethullah Gülen: o viziune asupra educației transcedentale. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://en.fgulen.com/content/view/2133/31/ și pe 8/04/2008 de pe http://www.interfaithdialog.org/index.hp?option=com_content&task=view&id=245&Itemi.

Nucci, Larry P. (1982) Dezvoltarea conceptuală și domeniile morale și convenționale: implicații pentru educația valorilor. Review of Educational Research 52, nr. 1, 93 – 122.

Özdalga, Elisabeth. (2003) Urmarea căilor lui Fethullah Gülen: trei femei își spun poveștile: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito, (Eds.) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press), 85-114.

Prencipe, Angela and Charles C. Helwig. (2002) Dezvoltarea raționalizării asupra predării valorilor în școli și în cadrul familiilor. Child Development 73, nr. 3, 841-856.

Rindfleish, Jennifer. (2007) Moartea ego-ului în est întâlnește spiritualitatea din vest: Viziuni diverse de la autori cunoscuti. Zygon 42, no. 1, 65-76.

Ruonavaara, Hannu. (1997) Reglementarea morală: o reformulare. Sociological Theory 15, no. 3, 277 – 293.

Saritoprak, Zeki. (2003) Fethullah Gülen: un sufist în felul său: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press), 156 -169.

Stone, Frank A. (1973) Evoluția gândirii educaționale contemporane turcești. History of Education Quarterly 13, nr. 2, 145-161.

Swidler, Leonard (1998). Dialogul global și etica globală. Global Dialogue Institute accesat 8/04/08 de pe http://astro.temple.edu/~dialogue/swdag_an.htm.

Travernise, Sabrina. (2008) Școlile turceștei oferă Pakstanului o viziune mai blandă asupra islamului. The New York Times. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://www.nytimes.com/2008/05/04/world/asia/04islam.html?ei=5124&en=625b88103a702f94&ex=1367640000&partner=per.

Unal, Ali and Alphonse Williams, Eds. (2000) Aparatorul dialogului: Fethullah Gülen. (Fairfax, Virginia, The Fountain).

Voll, John O. (2003) Depășirea modernității.: in M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press), 238–246.

Williams, Ian G. (2005) O influență absentă? Miscarile Nurcu/Fethullah Gülen în islamul turcesc și influența lor potențială asupra islamului european și aupra educației globale. Accesat pe 8/04/2008 de pe http://www.interfaithdialog.org/index.hp?option=com_content&task=view&id=245&Itemi.

Yavuz, M. Hakan. (2003) Mișcarea lui Gülen: Puritanii turci.: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (Eds) Islamul turcesc și statul secular: Miscarea lui Gülen (Syracuse, Syracuse University Press), 10-47.

Yavuz, M. Hakan si John L. Esposito, Eds. (2003) Islamul turcesc și statul secular: Mișcarea lui Gülen. (Syracuse, Syracuse University Press).

Zubaida, Sami. (1996) Turcia: Ideologii insolvabile, state fracturate. Middle East Report, nr.199 10-15.

Note de subsol

  1. (2005) Nelson, Charles. Fetullah Gülen: O viziune asupra educației transcendentale. Accesat pe 7/18/2008 de pe site-ul http://en.fgulen.com și pe 8/04/2008 din pagina http://www.interfaithdialog.org.
  2. Ibid, p. 3‐8.
  3. (2003) Dallmayr, Fred. Cosmopolitanismul: moralul și politicul. Teoria Politica 31, nr.3, 421‐442.
  4. (2003) Dallmayr, Fred., 423.
  5. Ibid, p. 423.
  6. Ibid.
  7. Ibid.
  8. (1991) Küng, Hans. Responsabilitatea morală: în căutarea unei noi etici mondiale. Așa cum este inclus în (Dallmayr 2003: 423).
  9. (1998) Swidler, Leonard. Dialogul global și etica globală, accesat pe 8/04/2008 de pe site-ul Institutului Global de Dialog http://astro.temple.edu/~dialogue/swdag_an.htm.
  10. Conceptul gândirii corecte este o abilitate cognitivă, analitică de a determina perspective morală între bine și rău.
  11. (1988) Butts, Freeman R. Imperativul Moral pentru Scolile Americane…Inflamarea Temperamentului Civic …. Jurnalul American al Educatiei 96, nr. 2, 162‐194.
  12. Ibid., p. 176.
  13. Ibid. p, 188.
  14.  (2003) Dallmayr, 424.
  15. (2007) Rindfleish, Jennifer. Moartea ego-ului în est întâlnește spiritualitatea vestică: viziuni diverse ale unor autori proeminenți. Zygon 42, nr. 1, 65-76.
  16.  (1982) Nucci, Larry P. Dezvoltarea conceptuală în domeniile morale și conventionale: Implicații asupra educației valorilor. Revista Cercetarii Educationale 52, nr.1, Spring 1982, 107.
  17. www.tonyblairfaithfoundation.org - link către agenda fundației, scopuri, aspiratii și proiecte curente.
  18. (2003) Dallmayr, 424.
  19. (1997) Mitra Kana. Schițarea unei etici globale: o perspective hindusă accesată pe a 8/04/2008 de pe site-ul Institutului Global de Dialog http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/kana_an/htm, 3‐4.
  20. (2008) Goldstein, Laurie. Noile scopuri caritabile ale lui Blair de a soluționa extremismele, conflictele. Accesat pe 5/31/2008 de pe http://www.chron.com.
  21. (2000) Jarvis, Peter. Globalizarea: Societatea care învață și educația comparativă. Educația Comparativă 36 , nr. 3, 349.
  22. (2003) Agai, Bekim. Etica miscării islamice Gülen pentru educație: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (eds.) Islamul turcesc și statul secular: mișcarea Gülen, Syracuse university Press, 48.
  23. Ummah – comunitatea musulmanilor credincioși din întreaga lume.
  24. (2005) Dallmayr, 438.
  25. (2005) Nelson, Charles. Fethullah Gülen: O viziune asupra educației transcendente. Accesat pe 7/18/2008 de pe http://en.fgulen.com/content/view/2133/31/, 4‐7.
  26. (2003) Agai, Bekim. Etica mișcării musulmane Gülen pentru educație. în: M. Hakan Yavuz & John Esposito (eds.) Islamul turcesc și statul secular: mișcarea Gülen.Syracuse: Syracuse University Press, 49.
  27. (2008) Gündem, Mehmet and Yeni Şafak. Este Fethullah Gülen o figură politică? Press Review in Today's Zaman de pe 5/24/2008.
  28. (2007) Carroll, Jill. Un dialog al civilizației: idealurile islamice ale lui Gülenșsi discursurile umanistice. Somerset, NJ: The Light, Inc., 19.
  29. (1997) Holloran, Harry R., Jr. si Lawrence S. Bale. Către un etos global viabil. Institutul Dialogului Global accesat 8/04/08 de oe http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/Isb_an.htm, 2.
  30. (1997) Mitra, Kana. Schițarea unei etici globale: o perspective hindusă. Institutul Dialogului Global accesat 8/04/08 de pe  http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/kana_an.html,  1.
  31. (2007) Ahmed, Akbar. Introducerea de la Un dialog al civilizației: idealurile musulmane ale lui Gülenșsi discursurile umanistice. Jill Carroll, Somerset, NJ: The Light, Inc.
  32. (1988) Freeman R. Butts, Imperativele morale din școlile americane, 167. Civicismul este o cale de a ne raporta la principii, sentimente și virtuti ale unei cetățenii bune într-o republică democrată.
  33. (2007) Ahmed, din Introducere în dialog și civilizație, Jill Carroll.
  34. Aceasta este o percepție introspectivă a spiritualității care poate fi folosită atunci când apare o fisură între teologiile estice și cele vestice.
  35. (2008) Bulut, Kadir. Pennsylvania. Accesat 8/4/2008 http://islam.sincx.com/index2.php?option=com_content&id=1345&pop=1&pag, 1.
  36. Ibid.
  37. (2005) Ibid, 4‐7.
  38. (1977) Webster's Collegiate, 1292. Valoarea ‐ ceva (ca un principiu sau calitate) valoros intrisec sau dorit (relational evaluation within dichotomy).
  39. (2005b) Gülen, Fethullah. Întrebări și răspunsuri despre islam, Vol. 2. Somerset, NJ: The Light, Inc., 61.
  40. (2002) Prencipe, Angela and Charles C. Helwig. Dezvoltarea raționalizării despre predarea valorilor în școli și în cadrul familiilor. Dezvoltarea copiilor 73, nr. 3, 842‐ 856.
  41. Ibid, p. 842.
  42. Ibid., p. 843.
  43. Ibid, p. 853.
  44. (2005) Nelson, 8.
  45. Ibid.
  46. (1977) Webster's Collegiate, 59. „Arhetipalul” este o idee moștenită sau mod de gândire în psihologia lui C.G.Jung care derivă din exeriența rasei și sunt prezente în inconștientul indivizilor.
  47. (2007) Carroll, Jill. Un dialog al civilizației: Idealurile musulmane ale lui Gülen și discursurile umanistice Somerset, NJ: The Light, Inc., 29.
  48. (1977) Webster's Collegiate, 1239‐1240.
  49. (2007) Carroll, 74.
  50.  (1982) Nucci, Larry P. Dezvoltarea conceptuala in domeniile moralei si conventionalei : implicatiile educatiei valorilor. Revista Cercetarii Educationale 52, nr. 1, 95.
  51. (2005a) Gülen, Fethullah. Întrebări și răspunsuri despre islam, Vol. 2. Somerset, NJ: The Light, Inc.
  52.  (2007) Carroll, 45.
  53.  Ibid, p. 81.
  54. (2005a) Gülen, xv.
  55. (2008) Experiența personală de predare din sistemul școlar public american este o resursă de unde trag aceste concluzii. Cercetarea mea din Turcia (mai 2008) mi-a permis vizitarea centrelor de pregatire și studiu ale lui Gülen, sălilor de clasă și Universitatea Fatih. A fost o experiență productivă, care mi-a schimbat perspectiva asupra vieții și care mi-a modificat multe dintre propriile teorii asupra educației.
  56. (2003) Agai, Bekim. Etica islamică a educației a miscării lui Gülen: în M. Hakan Yavuz & John Esposito (eds.) Islamul turcesc și statul secular: Miscarea lui Gülen. Syracuse: Syracuse University Press, 77.
  57. Ibid., p. 79.
  58. (2000) Jarvis, 345.
  59. (2003) Kuru , Ahmet T. (2003) Căutarea lui Fethullah Gülen pentru găsirea unei căi de mijloc între modernitate și traditia musulmana.: in M. Hakan Yavuz & John L. Esposito (eds.) Islamul turcesc și statul secular: Miscarea lui Gülen: Syracuse University Press, p. 52.
  60. (1997) Duran, Khalid. Schițarea unei etici globale: o perspectiva musulmană. Global Dialogue Institute accesat pe on 8/04/08 de pe http://astro.temple.edu/~dialogue/Antho/duran.html.
  61. (2003) Kuru, 129.
  62. Acesta este un sumar al perspectivei personale asupra importanței caracterului pozitiv pe care un educator trebuie să-l arate pentru a fi un model ferm și acceptabil al educației valorilor, astfel încât să asigure rezultate pozitive ale elevilor.
  63. (2007) Carroll, 56.
  64. (2000) Unal, Ali and Alphonse Williams, eds. Susținătorii lui Fethullah Gülen. Fairfax, VA: The Fountain, 308.
  65. (2007) Carroll, 60.
  66. (2003) Voll, John O. Transcending Modernity: în M. Hakan Yavuz & John L. Esposito, eds. Islamul turcesc și statul secular: Miscarea lui Gülen. Syracuse: Syracuse University Press, 246–247.
  67. Ibid., p. 247.
  68. (2007) Carroll, 61‐62.
  69. (2007) Ağirbaşli, Ahmet. Versuri alese din cea de-a 800-a aniversare a învățaților turci și sufiști, Mevlana: Konya. „Eğitim: Bir mum diğer bir mumu tutuşturmakla ışığından bir şey kaybetmez”, 53.

Textul în limba engleză poate fi găsit la http://en.fgulen.com/conference-papers/gulen-conference-in-washington-dc/3114-defining-ethos-in-global-values-education.html

 

Pin It
  • Creat la .
Copyright © 2021 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.