Relația cu literatura și muzica

Citiți și alte cărți în afară de cărțile religioase?

Încerc și citesc pe măsura ce îmi permite timpul. Indiferent dacă tema este religia sau nu, încerc și citesc nu mai puțin de 200 de pagini pe zi. [Ertuğrul Özkök, ziarul Hürriyet, 1/23-30-95]

Dragostea de a citi

De unde vine dragostea dumneavoastră de a citi?

În copilaria mea, în casa mea se citeau faptele eroice ale apropiaților Profetului. Citeam multe cărți ca aceea despre Abu Muslim al-Khurasani, care pot fi considerate legende ale perioadei de început ale islamului. În anii următori, pe la varsta de 18-20 ani, m-am înclinat mai mult spre cărți despre jurisprudență și filozofie. De asemenea am citit despre darvinism și alte subiecte similare. Anumite cărți m-au condus la alte cărți și a continuat așa. Când am fost în armată, am avut un comandant foarte înțelept. Avea cunoștințe aprofundate despre sufism. El a citit atât islamicii din est cât și clasicii din vest. El m-a sfătuit sa citesc clasicii vestici. Asta m-a făcut să citesc mulți scriitori celebri vestici ca Rousseau, Balzac, Dostoyevski, Pushkin, Tolstoy, Existentialistii și alții. [Eyüp Can, ziarul Zaman, august 1995]

Scriitorii vestici care l-au influențat pe Gülen

Care scriitori vestici v-au influențat?

Este imposibil să nu îl admiri pe Kant. Deși Russell l-a criticat dur pe Kant și l-a descris ca fiind unul care a dat peste cap istoria filozofiei, Kant a fost un important filozof. Kant a fost bine cunoscut de teologii din școlile teologice turcești. Dacă doriți, am să vă povestesc o anecdotă interesantă în legatură cu Kant.

În cadrul examinării pentru posturile de predicator si muftiu pentru care am candidat, m-au întrebat: „În cartea sa, Critica Rațiunii Pure, filozoful german Kant a separat inteligența în două categorii: practică și teoretică. El a spus că inteligența teoretică nu poate duce la Dumnezeu și că inteligența practică poate. Ce înțelegeți din acest punct de vedere și cum îl evaluați?” Cei care nu studiaseră filozofia nu au putut răspunde la această întrebare. De fapt, unul din prietenii mei care a intrat în examen aparent nici nu a înțeles întrebarea. El m-a întrebat în glumă: „Ce este acest Kant?” I-am răspuns tot în glumă: „Pune niște zahăr în apă fierbinte, agită-l bine, stoarce puțina lămaie în el și vei avea un kant.” (în Turcia, acest tip de bautură se numește kant.)

Descartes mi-a atras interesul datorită viziunilor sale teologice. Mai curând, au fost mulți alții care m-au uimit. De exemplu, deși este panteist, îl admir foarte mult pe Sir James Jeans. Înainte de 1960, am citit cu atenție cartea sa Universul Necunoscut. Cum viziunea sa asupra universului seămană puțin cu cea a lui Muhiddin ibn-i Arabi, mi-a plăcut foarte mult. Eddington, contemporanul său astofizician, este de asemenea foarte important.

Scriitorii pe care i-ați menționat au legatură cu filozozia sau cu fizica. Dar scriitorii literari?

De multă vreme am o mare admirație pentru Shakespeare. În plus față de el, unul dintre scriitorii pe care îi apreciez foarte mult este Victor Hugo, care a fost exploatatat de comuniști. Citeam romanele sale când eram doar un copil. De asemenea, citeam din Tolstoi la o varstă foarte fragedă și i-am admirat pe Dostoievski și Pushkin. [Eyüp Can, ziarul Zaman, august 1995]

Poezia

Știm că scrieți poezii. Să discutăm puțin despre literatură. Ce scriitori și poeți vă plac?

Sunt în mod cert oameni pe care îi prefer datorită importanței lor în orizontul gândirii. În general, mie îmi plac lucrările tuturor oamenilor talentați și ale artiștilor. Așa cum sunt uimit de filmul unuia, mă minunez la tablourile lui Picasso. În literatură, sunt uimit de oameni ca Shakespeare, Dostoyevski și Pushkin.

În Turcia, sunt mulți oameni de literatura ale căror poezii și proze le apreciez. Însă dintre poeți îi admir pe Yahya Kemal, Mehmed Akif și Necip Fazil. Atât ca prozator cât și ca poet, Sezai Karakoc este un scriirtor ce trebuie de asemenea mentionat. Din generația Tanzimatului și cele ce au urmat, Namik Kemal, Şinasi, Rajaizade și Refik Halid sunt scriitori ce s-au făcut remarcați. Tevfik Fikret nu este dificil de citit.

Dintre scriitorii occidentali îmi place și Balzac. Deși este considerat un realist, opera sa Crinul din Vale îi arată romantismul. Se poate face o comparație între poezia iraniană și literatură franceză. Printre cei pe care i-am citit din literatura persană îi pot menționa pe Sa'di, Hafiz, Nizami și Anwari. [Nevval Sevindi,ziarul Yeni Yüzyıl, august 1997]

Muzica

Ascultați muzică?

Până la vârsta de 16 ani, am fost în contact cu niște cântăreți de muzica sufită în timp ce traiam în Erzurum. După cum se știe, sufismul sau muzica noastră clasică s-a născut în gheretele și căminele de derviși. Imnurile și poezia similară m-au atras către muzica clasică. De exemplu, mi-a placut și am ascultat Itrî și Dede Efendi. L-am admirat ca pe un sfânt și pe Hagi Arif Bey.

Ati fost interesat de muzică occidentală clasică?

De fapt, admir unii dintre muzicienii din zona aceea. M-au întrebat și alții același lucru. M-au întrebat: „Îl puteti critica pe Mozart?” Chiar dacă spun anumite lucruri despre el, nu pot fi privite ca o critică. Putem spune că Beethoven a completat munca sa neterminată. Concertele și simfoniile de muzică clasică din vest sunt într-adevăr serioase, demne și bogate. Dar spunând acest lucru, desigur, nu fac critic. Însă, exact cum admir din suflet fiecare geniu creat cu anumite talente de Dumnezeu, îi apreciez de asemenea din suflet și pe ei. [Ertuğrul Özkök, ziarul Hürriyet, 1/23-30-95]

Proprietățile și averea

Dumneavoastră nu aveti o casa a dumneavoastră. Dar avere aveți?

Am o plapumă, cearșafuri și cărti. Am un testament facut de mult timp prin care mi-am lăsat ca moștenire cărtile unei fundații. Nu dețin nicio proprietate. Mananc pe unde pot. Uneori gătesc prietenii mei, uneori îmi gătesc singur. Am diabet și hipertensiune arterială. Mananc hrană cu calorii reduse, între 1.200-1.800 calorii pe zi. Uneori mă mulțumesc cu brânză și măsline. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Sarcini zilnice

Cine se ocupğ de sarcinile zilnice a unei persoane atât de sensibile și timide precum dumneavoastră?

Deoarece am fost singur toată viața mea, am încercat întotdeauna să mă descurc singur. Mi-am spălat singur haine timp de 40 de ani. Nu existau mașini de spălat, le spălam de mână. Îmi găteam singur mâncarea. De fapt, din cauza bolilor mamei mele, când eram copil o ajutam sa pregătească mâncarea. Am trăit singur peste tot, mulți ani am trait singur în Edirne. În Izmir am stat singur într-o casuță la țară. Cinci sau șase ani mai tarziu, am închiriat o casă nouă unde de asemenea locuiam singur. Primeam invitați și le pregateam cina și ceaiul. Așa am trăit până la lovitura de stat din 12 septembrie. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Gătitul

Gătiți?

Pot face zece mâncăruri diferite din făină sau cartofi. Unele dintre aceastea sunt după propriile mele rețete. Tocana de cartofi se face puțin mai diferit în Erzurum. Am adăugat aluatul făcut cu cartofi prăjiți. Am făcut chiar și desert din cartofi. Am făcut experimente călind piure de cartofi înmuiat în ou după care vărsam sirop dulce peste el. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Calmul

Păreti un om calm. Nu vă enervați niciodată?

Sunt în general atât de calm și liniștit încât oricine ar putea gândi: „Dacă îl leg cu o frânghie, aș putea să îl arunc în apă.” Dar din cauza sensibilității mele, uneori mă pot supăra. Însă sunt atent să-mi limitiez supărarea doar la cei apropiați mie. Ca să nu rănesc pe cineva, îmi alung supărarea în particular. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Calitatea de lider

Întotdeauna subliniați faptul că nu sunteti un șeic, un lider de ordinul dervișilor. Nici nu arătați o tendința de a accepta că sunteți un lider al unei comunități. Aș dori totuși să discutăm despre calitatea dumneavoastră de lider.

Nu m-am considerat niciodată un lider. Sunt un om de rând. Un lider deține calități, este un geniu, are carismă și înaltă capacitate. Eu nu dețin niciuna dintre aceste calități.

Schimbă modestia realitatea? Daca un grup s-a adunat în jurul numelui dumneavoastră, nu deveniți în mod automat liderul acestuia?

Insist să nu folosim cuvântul „lider”, deoarece mi-am exprimat timp de 30 de ani gândurile la altar, iar oamenii care au împărtășit aceleași sentimente și gânduri au răspuns.De exemplu, le-am spus: „Organizați cursuri de pregătire pentru universități, deschideți școli.” Ca o semn al respectului lor față de mine, au dat curs spuselor mele. Aceasta poate fi o greșeală, dar ei au ascultat și ne-am întâlnit în acest punct. Am văzut că exact așa cum spuneam eu „școli”, o mulțime de oameni spuneau „școli”. Au început să întrebe despre alte aspecte, îndeosebi despre cele religioase. Uneori au întrebat chiar și despre probleme economice. Le-am spus: „Aasemenea probleme necesită cunostințele unui expert” și îi întrept către experți.

În articolele și predicile dumneavoastră, ați recomandat suferinta greutății pentru dezvoltare spirituală. Ați suferit, dar acum oamenii se apleacă în fața dumneavoastră să vă sărute mâna. Ce simțiti?

Mă simt extrem de stanjenit. Nu am un astfel de obicei. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Cum se vede pe el însuși?

Când vă uitați în oglinda destinului, cum vă vedeți?

Aici există o atracție către mine și este propria mea viziune. În viziunea mea sunt cineva obișnuit care încearcă să fie cu adevarat uman. Pe cand eram tânăr, era un imam Alvar pe care îl admiram foarte mult. El spunea adesea cu un accent azer: „Herkes yakhshi men yaman; herkes bugday, men saman."(„Toți sunt buni, eu sunt rău; toti sunt grâu, eu sunt pai”). Și eu spun întotdeauna același lucru. [Nuriye Akman, ziarul Sabah, 1/23-30/95]

Urmașii lui Fethullah

Niciodată nu v-a placut termenul „fethullahçi". Dar chiar dacă va place sau nu, cei apropiați dumneavoastra sunt numiti „fethullahçi". Ce părere aveți despre acest lucru?

Cei care folosesc acest termen poate ne percep ca pe o organizație de derviși. De fapt, ei mă numesc de asemenea „lider al unei frății religioase”. Acest lucru mă deranjează la fel de mult ca termenul „fethullahçi". De fapt sunt deranjat de asemenea sufixe ca –ci, cu, deoarece aceasta înseamnă diviziune. În Islam, nu există și nici nu ar putea exista loc pentru asemenea definiții, deoarece tevhid constituie esența și baza islamului. Musulmanii nu pot fi numiți nici măcar „Muhammedci” (Mahomedani), așa cum o fac unii orientaliști intenționat sau din greșeală. [Ertuğrul Özkök, ziarul Hürriyet, 1/23-30-95]

Lucrările sale

Pe parcursul vieții sale, Fethullah Gülen nu a gustat aproape deloc din plăcerile acestei lumi. Si-a trăit viața studiind, predând, călătorind, scriind și vorbind. El simte întotdeauna suferințele oamenilor venind din desertul spiritual al secolului douăzeci. În plus față de cărțile sale, Gülen colaborează cu diferite ziare și reviste. El scrie pagina editorială pentru revistele Sizinti, Yeni Ümit, Yağmur și The Fountain. Predicile şı discursurile sale au fost înregistrate pe mii de casete audio și video. În plus, multe carți au fost compilate din articolele, predicile și răspunsurile sale la întrebări ce i-au fost adresate de-a lungul anilor. Iată câteva dintre titlurile cărților sale:

Întrebări adresate de această eră modernă a islamului, Văi de smarald în conceptele-cheie ale sufletului în practica sufismului, Era aceasta și tânăra generație, Criterii sau lumini ale drumului, Partea de aur a timpului, Adevărul prin culori, Plectrumul răvășit, Interpertarea surei Al-Fatiha, Profetul Muhammad, Lumină infinită, Către paradisul pierdut, Credința în lucrurile esențiale ale islamului.

Tweet

Whatsapp