Care este scopul tensiunii spirituale?

Tensiunea spirituală (sau metafizică) este o atitudine interioară, un fel de răbdare în fața atracției spirituale și morale. În aspectul său pozitiv, acest lucru înseamnă că individul prezintă o dispoziție puternică, excepțională la tot ceea ce este bun și permis; el fiind preocupat de aceste lucruri și încercând mereu să le obțină.

Această tensiune spirituală mai are și alte înțelesuri: dorința de religie și de tot ceea ce este legat de ea, urmarea tuturor gândurilor și sentimentelor religioase într-un mos ascetic dar cu dragoste, devotamentul minții la religie, așa cum îndrăgostiții din poeziile mistice se gândesc mereu unul la altul; preocuparea de religie mereu și oriunde; tânjirea după religie pentru ca ea să devină „viața vieții”, așa cum tânjesc după regăsire doi îndrăgostiți după ce au stat separați mult timp. Înseamnă de asemenea a-i trezi pe toți și de a-i face să se gândească la sensul religiei, mai ales pe cei apropiați ție, considerând acest lucru un scop în această viață; suferința de dragul religie; stabilirea de sisteme sau instituții ce îi ajută pe oameni în a deveni slujitorii lui Dumnezeu și a te asigura că aceste sisteme continuă să funcționeze eficient; iubirea de Dumnezeu și de Profet mai mult decât orice altceva, precum și încleștarea sinceră de stilul de viață pe care Profetul (s.a.a.w.s) l-a adoptat.

În sens negativ, tensiunea sprituală înseamnă respingerea necredinței, a imoralității și a corupției; exprimarea acestei respingeri în mod constructiv; alungarea răului, a viciilor și a căilor destructive, dar și rezistența în fața tentațiilor și a păcatelor.

Acesta este modul în care tensiunea spirituală poate conserva vigoarea și vitalitatea credinței și stilul de viață al credincioșilor. Dacă cei credincioși au slăbiciuni, ei nu pot fi slujitori adevărați ai lui Dumnezeu, pentru că a îndeplini ceea ce Dumnezeu ordonă este posibil doar prin dorință arzătoare și eforturi mari de a stabili armonia, ordinea și sistemul pe care Dumnezeu Și-l dorește. Dacă ne lipsește perseverența și determinarea sau dacă ne lăsăm influențați de necredință și ne este imposibil să ne eliberăm de ele, atunci putem considera că ne-am pierdut tensiunea spirituală. Adevărații credincioși nu pot păși spre căi greșite și tensiunea los spirituală trebuie să fie maximă, precum iubirea și dorința de credință.

În hadith-uri sunt precizate metodele prin care putem păstra această tensiune. Printre multe altele, se găsesc următoarele: „Niciunul dintre voi nu poate fi credincios decât atunci când mă veți iubi mai mult decât vă iubiți părinții și copiii.” și „Sunt trei lucruri care vă pot face să gustați din dulceața credinței adevărate: atunci când Dumnezeu și Profetul Lui vă sunt mai dragi decât orice altceva, când iubirea pentru cineva este numai de dragul lui Dumnezeu și când necredința este pentru voi ca și cum ați sări în foc.”

Acei ce au puterea de a găsi aceste trei lucruri în conștiința lor sunt cei conștienți că sunt credincioși. Interesul, iubirea și relația unui individ cu Dumnezeu și cu Profetul Său trebuie să fie mai puternice decât cele naturale, înnăscute. Spunem acestea în lumina logicii, a motivației, a gândiri și a judecății. De fapt, interesul și atașamentul nostru față de Dumnezeu și de Profet sunt doar o expresie a meditării și a percepției, a căutării și a găsirii. Niciun alt lucru nu este de preferat acestei iubiri dacă o putem găsi în conștiința noastră prin gândire și meditație și este prima calitate a celor care au gustat dulceața credinței.

 

A-L prefera pe Dumnezeu și pe Muhammad oricărui alt lucru înseamnă, într-un sens mai restrâns, a prefera elementele primare ale credinței oricărui alt lucru. Dacă iubirea de Dumnezeu există în inimile noastre și Lumina lui Dumnezeu pe fețele noastre, atunci totul există și are un înțeles. Altminteri, nu ar fi nicio diferență între existență și non-existență. Toți credincioșii, și într-o anumită măsură toată creația îi motivează ulterior pe cei credincioși ce se integrează într-o asemenea iubire. Credincioșii care se scufundă în dragostea de Dumnezeu iubesc oameni sau lucruri doar de dragul Lui. Aceasta este o parte importantă în a stabili congregația pe care Dumnezeu o dorește.

Este de asemenea important să luptăm împotriva necredinței folosind tensiunea spirituală. Persoanele care au simțit gustul dulce al credinței ar trebui să simtă dezgust, chiar și ură în fața necredinței, corupției, perversităților, imoralității și nerecunoștinței. Cel ce pierde acest dezgust nu își dorește să vadă necredința ștearsă din inimile oamenilor și înlocuită cu credința. Pentru a realiza acest scop, credincioșii trebuie să simtă un entuziasm profund și o dragoste enormă pentru credință, precum și o ură puternică împotriva necredinței. Pentru a conserva tensiunea spirituală, chiar și cea a umanității și a națiunii, este necesar să ne opunem tuturor tipurilor de necredință; rău, vicii, anarhie, agitație și dezordine.

Inamicii s-au revărsat asupra noastră pentru a ne distruge tensiunea spirituală. Ei au descris jihadul (lupta) împotriva necredinței ca o opresie și o cruzime, cucerire și invazie. Așa cum poetul Iqbal a spus: au transformat leii cu o istorie glorioasă în oi. Acei musulmani care și-au pierdut tensiunea spirituală rămân în cea mai mare măsură neafectați de invazie, exploatare și umilință; nici nu rezistă dacă le sunt atacate mândria personală, onoarea, onestitatea și bunul nume. Credincioșii ce își conservă această tensiune dobândesc ceea ce își doresc și încearcă să înlăture ceea ce lui Dumnezeu nu îi este pe plac.

Pe scurt, tensiunea spirituală reprezintă ura pentru necredință și pasiunea enormă pentru credință. Punctul crucial este că această tensiune nu presupune luptă stradală ci mai degrabă semnifică trăirea entuziasmului, a agitației și a emoțiilor provocate de miile de lupte zilnice din conștiința ta, suferința spirituală și mentală, preocuparea de problemele și suferințele oamenilor, gata mereu și dispuși de a risca totul pentru binele celorlalți, a „muri” și a „renaște” în fiecare zi, a simți suferința oamenilor ce pășesc pe căi greșite în timp ce trăiești într-o asemenea atmosferă letală de necredință și deviere de la drumul cel bun.

Asemenea credincioși pot câștiga răsplata martirismului prin demonstrarea unor asemenea sentimente și dedicări. Nimic nu poate crea depresie sau teroare oamenilor, nici circumstanțele dificile, nici ceața, nici fumul (ignoraței), căci ei sunt imuni la necredință. Asta înțelegem prin tensiune spirituală. O societate care pierde această tensiune poate fi văzută ca lipsită de spirit, deși forma lor fizică încă mai există. Dumnezeu permite opresorilor și tiranilor să atace asemenea societăți, pentru a trimite corpurile fără viață pe drumul sufletelor pierite deja.

Moartea începe în suflet și în inimă și abia mai târziu acaparează corpul. Înfrângerea spirituală este urmată întotdeauna de cea fizică. Dumnezeu nu îi părăsește niciodată pe cei care își mențin sufletele în viață, iar cei care nu își pot menține tensiunea spirituală sunt destinați morții. Este doar un capriciu pentru acești oameni să presupună că au viață religioasă. Chiar dacă are loc o reînviere, este pentru că unii oameni chiar și-au conservat tensiunea spirituală. Dumnezeu este Singurul care oferă sprijin și putere tuturor în ceea ce ei fac.

Pin It
  • Creat la .
Copyright © 2021 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.