Ce reprezintă ghidarea? Îi putem ghida pe ceilalți?
Ghidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu:
„Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire.” (6:35)
„Dacă Domnul tău ar fi vrut, toți locuitorii Pământului ar fi crezut.” (10:99)
„Tu nu-l călăuzești pe cel pe care-l iubești, ci Dumnezeu călăuzește pe cine voiește.” (28:56)
„Și tu! Tu nu-i poți face pe morți să audă, tu nu-i vei face pe surzi să audă Chemarea când întorc spatele. Tu nu ești cel care îi călăuzește pe orbi afară din rătăcirea lor. Tu nu-i faci să audă decât pe cei care cred în semnele Noastre și sunt supuși și devin musulmani.” (30:52-53)
Din moment ce Dumnezeu este cel care ne ghidează, Îl implorăm în fiecare rak'a din rugăciunile noastre zilnice: „Călăuzește-ne pe Calea cea Bună” (1:6). Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) spunea: „Am fost trimis să îndrept oamenii către credință. Doar Dumnezeu este Cel care îi ghidează și le oferă credință în inimi.”
Pe lângă aceste versete de mai sus și multe altele asemănătoare, mai sunt și versete care arată că Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) este cel desemnat pentru a îndrepta oamenii către credință:
„Tu îi chemi către o Cale Dreaptă.” (23:73)
„Noi ți-am dezvăluit un duh din Porunca Noastră pe când tu nu cunoșteai nici credința și nici Cartea. Noi l-am făcut lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Tu să călăuzețti pe o Cale Dreaptă.” (42:52)
Aceste versete nu sunt contradictorii. Dumnezeu crează toți oamenii cu potențialul de a accepta credința. Cu toate acestea, familia, educația și mediul înconjurător au un rol foarte mare în a-i îndruma sau în a-i trimite pe căi greșite. De-a lungul istoriei, Dumnezeu a trimis mesageri pentru a îndruma lumea pe Calea cea Bună și le-a trimis Cărți cu ajutorul cărora oamenii se pot îndrepta. Profetul Muhammad (s.a.a.w.s), ultimul Mesager, a primit Coranul prin intermediul Revelației trimise de Dumnezeu. Coranul fiind ultima Carte Divină și necoruptă, conține principiile ghidării.
Comportamentul și buna purtare a Mesagerului (s.a.a.w.s) au făcut din stilul lui de viață o cale de ghidare. El recită Revelația Divină, explică Semnele lui Dumnezeu, distruge preconcepțiile, superstițiile și păcatele. De fapt, orice eveniment, orice lucru și orice fenomen reprezintă un semn ce semnifică Unitatea și Existența lui Dumnezeu. Deci, dacă vrei să crezi sincer șă fără prejudecăți, trebuie să lupți împotriva dorințelor carnale și a tentațiilor. În acel moment Dumnezeu te va ghida către una dintre Căile ce duc la El:
„Temeți-vă de Dumnezeu și căutați calea către El pentru a fi prosperi atât pe această lume cât și pe cealaltă.” (5:35)
„Noi îi călăuzim pe Căile Noastre pe cei care au luptat pentru Noi. Dumnezeu este cu făptuitorii de bine.” (29:69)
Trebuie să îți dai toată silința dacă vrei să meriți și să găsești ghidarea, să cauți căile ce duc la ea. Cei care au fost binecuvântați de Dumnezeu cu ghidarea Sa, ar trebui să fie exemple pentru ceilalți și să îi îndemne cu ajutorul regulilor islamice. Dumnezeu îi ordonă Mesagerului Său (s.a.a.w.s) același lucru:
„Previne-i pe cei mai apropiați din obștea ta (despre sfârșitul ce îi așteaptă și despre consecințele faptelor lor căci vor primi pedeapsa Iadului).” (26:214)
„Adu-le aminte căci asupra ta stă aducerea aminte.” (88:21)
„Dă glas la ceea ce ți s-a poruncit.” (15:94)
„Cheamă-i pe oameni pe Calea Domnului tău prin înțelepciune și predică frumoasă și vorbește-le în cel mai ales chip.” (16:125)
„Voi aveți în Trimisul lui Dumnezeu o frumoasă pildă pentru voi, pentru cel care nădăjduiește la Dumnezeu și la Ziua de Apoi și ce Îl amintește întotdeauna pe Domnul său.” (33:21)
Mesagerul (s.a.a.w.s) a comunicat tuturor Revelația de la Dumnezeu și i-a chemat pe oameni la credință în cel mai bun și eficient mod. El a anulat toate persecuțiile ce aveau loc și a respins toate triburile ce ispiteau oamenii la necredința în Dumnezeu. El și-a continuat misiunea neașteptând vreo recompensă lumească. A căutat să îndeplinească totul după buna voință a lui Dumnezeu pentru a asigura fericirea oamenilor în amândouă lumile; când a cucerit Mecca (eveniment ce marchează triumful său în a îndeplini cuvântul lui Dumnezeu către omenire), el i-a iertat pe toți cei care timp de 21 de ani i-a persecutat atât pe el cât și pe cei care îl urmau, spunând: „Dumnezeu vă va ierta căci El este Iertătorul. Sunteți liberi.”
Odată Muhammad (s.a.a.w.s) i-a spus lui Ali: „Dacă o persoană găsește la tine ghidarea de care are nevoie, acest lucru este mai de preț pentru tine decât dacă ai avea cămile roșii.”1 Conform regulii „cel care influențează este la fel cu cel care face”, așa și cel care ghidează pe cineva primește aceeași recompensă ca noul credincios, fără nicio diferență. În mod asemănător declară Mesagerul (s.a.a.w.s):
„Oricine stabilește o cale dreaptă primește aceeași recompensă ca cei care o urmează până în Ziua de Apoi, fără nicio diferență. Oricare persoană ce formează o cale greșită este împovărat cu aceleași păcate ca cei care o urmează până în Ziua de Apoi, fără nicio diferență.”2
Cei care îi cârmuiesc pe ceilalți către ghidare, nu ar trebui să le aducă aminte de acest lucru spunând: „Dacă nu te-aș fi ajutat eu, tu niciodată nu ai fi fost ghidat.” Acesta este un păcat foarte mare ce arată nerecunoștință în fața lui Dumnezeu, deoarece numai Dumnezeu ghidează și desemnează pe cineva pentru a-i ghida pe alții.
În mod similar, cei pe care Dumnezeu îi folosește pentru a oferi ghidarea, nu ar trebui să își atribuie meritele lor înșiși. Mai degrabă, ei ar trebui să spună: „Lăudat fie Domnul căci El a făcut din mine, un om sărac și cu nevoi, o cale atât de bună de a îndrepta pe cineva la ghidare. Dumnezeu este atât Puternic, Milostiv cu supușii Lui și atât de generos încât creează ciorchini de struguri în lemn. Lemnul nu are nici un drept să își atribuie ciorchinii ce cresc pe el. Iar eu nu sunt mai presus decât acel lemn.”
În ceea ce îi privește pe cei care au găsit ghidarea, ei ar trebui să spună astfel: „Văzând nevoia și neajutorarea mea, Dumnezeu, Stăpânul meu, a folosit unul dintre supușii Săi pentru a mă ajuta să găsesc ghidarea. Lăudat fie El!”; și cel care este ghidat trebuie să fie recunoscător celui care l-a adus pe o asemenea cale. La urma urmei, din moment ce Dumnezeu este Creatorul nostru și a tot ceea ce noi facem, El crează de asemenea și mijloacele prin care este folosită atât îndrumarea corectă cât și cea greșită, dar asta nu ne micșorează nouă libera voință de a alege dintre cele două.
- Bukhari, Jihad, 102; Muslim, Fada'il al-Sahaba, 35.
- Muslim, Zakat, 69; Ibn Maja, Muqaddima, 203.
- Creat la .